Controverse după consultarea neoficială din Catalonia

Rezultatul consultării neoficiale privind independenţa Cataloniei l-a determinat pe liderul regional Artur Mas să vorbească despre dreptul de autoguvernare şi despre obligaţia autorităţilor de la Madrid de a permite organizarea unui referendum propriu-zis, interzis deocamdată de justiţie.

Peste 2 milioane din cei aproape 6 milioane de cetăţeni catalani cu drept de vot au mers la urne, iar mai bine de 80% s-au pronunţat pentru independenţă.

Guvernul Spaniei, prin ministrul de justiţie, spune însă că autorităţile naţionaliste de la Barcelona nu au reuşit decât să exacerbeze diviziunile dintre catalani şi că pot exista consecinţe penale pentru organizatori.

Două scenarii ar putea urma votului de duminică.

Dacă executivul de la Madrid îşi menţine poziţia de a nu recunoaşte dorinţa unei părţi a populaţiei de a vota într-un referendum oficial, liderul catalan ar putea convoca alegeri anticipate.

Dacă se produce o schimbare în abordarea chestiunii catalane la Madrid, s-ar putea impune o modificare a Constituţiei, pentru o mai mare autonomie a regiunilor, sau pentru, aşa cum propun socialiştii, o Spanie federală.

Unii analişti, citaţi de ziarul "Cinco Días", sunt de părere că regiunea Catalonia ar putea fi autosuficientă, având o populaţie apropiată ca număr de cea din Elveţia, suprafaţă egală cu a Belgiei şi un PIB comparabil cu cel al Norvegiei, însă, din punct de vedere economic, Catalunia nu ar avea prea multe de câştigat.

Experţii de la Credit Suisse arată că şi fără plecarea marilor companii din regiune sau fără costurile de adaptare la o nouă monedă, Catalonia ar putea pierde 20% din PIB.

Presa din Spania aminteşte Cataloniei că prima consecinţa a independenţei ar fi ieşirea din zona euro, ceea ce ar duce la scumpirea exporturilor şi la un pericol pentru competitivitate.