Controalele la graniţa Danemarcei şi Suediei, păstrate pe o perioadă minimă

Spaţiul de liberă circulaţie Schengen trebuie menţinut atât pentru cetăţeni, cât şi pentru economia UE (Dimitris Avramopoulos)

Spaţiul de liberă circulaţie Schengen trebuie menţinut atât pentru cetăţeni, cât şi pentru economia UE - declară comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos.

Executivul comunitar a convenit azi, împreună cu oficialii Germaniei, Danemarcei şi Suediei, să păstreze controalele la frontierele interne în cele trei state pe o perioadă minimă.

În spaţiul de liberă circulaţie Schengen trei state au reintrodus până acum controale temporare la frontierele lor; este vorba de Germania, Suedia şi Danemarca.

Şi, din cauza fluxului de imigranţi fără precedent, aceste state din nordul Europei au motivat că siguranţa internă este ameninţată de valul imigraţiei.

Cele trei state, în special Germania, au dorit să preia un număr destul de mare de refugiaţi.

Chiar astăzi, la Bruxelles, adjunctul ministrului de interne german, Ole Schröder, a anunţat că în ţara sa nu s-a constatat vreo diminuare a numărului imigranţilor.

Declaraţia a fost făcută după întâlnirea avută cu responsabilii din Suedia şi Danemarca, ce a fost organizată după ce aceste trei ţări au decis să instituie temporar controale la frontiere, pentru a stăvili într-o anumită măsură fluxul migrator, fapt care a stânit noi temeri despre vulnerabilitatea Spaţiului Schengen.

Reprezentanţii acestor state au fost invitaţi la Comisia Europeană de către comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos.

El a spus că este nevoie de o mai bună coordonare între ele legată de menţinerea controalelor la frontiere. Avramopoulos a pledat pentru o menţinere a acestor controale cât mai puţin timp posibil şi pentru revenirea cât mai curând la regulile Spaţiului Schengen.

"Am convenit că Spaţiul Schengen şi libertatea de mişcare trebuie păstrate pentru siguranţa cetăţenilor noştri şi ai economiilor noastre. Au fost luate măsuri excepţionale, într-adevăr, şi am convenit să păstrăm aceste măsuri cât mai puţin posibil", a spus Dimitris Avramopoulos.

Comisarul pentru migraţie a vorbit despre o reîntoarcere la normalitate în Spaţiul Schengen cât mai rapid, dar numai printr-o soluţie comună a celor 28 de state membre privind securizarea frontierelor externe.

Secretarul de stat din Ministerul de Interne german, Ole Schröder, spune însă că securizarea frontierelor externe nu funcţionează, mai ales la graniţele externe cu Turcia şi la cele ale Greciei, şi că nici sistemul de relocare a refugiaţilor nu este aplicat.

"Este important să punem cauza înaintea efectului. Problema noastră în Europa în prezent este că nu avem un sistem de securizare a graniţelor externe funcţional, mai ales la frontiera externă a UE din Grecia şi la cea cu Turcia. Trebuie să aplicăm politica de azil şi migraţie în mod corect. Sistemul Eurodac nu este aplicat corect, iar mecanismul de relocare a refugiaţilor nu funcţionează", a declarat Ole Schröder.

Într-un document publicat ieri, Comisia Europeană recunoaşte că, din cei 160 de mii de imigranţi ce ar trebui redistribuiţi între statele UE pe baza cotelor obligatorii de refugiaţi, până în prezent au fost relocaţi doar 272, printre cauzele acestei implementări defectuoase a mecanismului numărându-se întârzierile în crearea punctelor de acces, acele centre de primire a imigranţilor din Grecia şi Italia, şi preferinţa acestora pentru anumite state, mai ales Germania.

În centrele respective imigranţii sunt înregistraţi şi separaţi în imigranţi economici, care în mod normal ar trebui să fie repatriaţi în ţările lor, şi refugiaţi a căror cerere de azil este aparent justificată şi care pot fi redistribuiţi în celelalte state membre, prin sistemul cotelor obligatorii.

Dar, deocamdată, sunt funcţionale numai trei din cele 11 astfel de centre care ar fi trebuit deschise în Grecia şi în Italia, cele două ţări de unde vor fi preluaţi în următorii doi ani cei 160 de mii de imigranţi veniţi din Siria, Irak şi Eritreea.