Consiliul European, dominat de criza din Ucraina

Şefii de state şi de guverne ai UE continuă la Bruxelles lucrările Consiliului European de primăvară, o întâlnire dominată de criza din Ucraina, care s-ar putea întinde chiar în noapte, mai ales pe seama diferenţelor de opinie între liderii celor 28 faţă de modul cum trebuie abordată relaţia cu Rusia.

Aceştia urmează să decidă extinderea sancţiunilor împotriva Moscovei, ca răspuns la anexarea Peninsulei Crimeea.

România este reprezentată al reuniune de preşedintele Traian Băsescu, care a promis că va propune ca semnarea Acordului de asociere şi Acordului de liber schimb cu Republica Moldova să fie devansată până la sfârşitul lunii iunie.

Potrivit unui anunţ făcut de preşedintele francez François Hollande, Uniunea a decis deja să anuleze summit-ul prevăzut în iunie cu Rusia.

Preşedintele Comisiei Europeen, José Manuel Barroso, a afirmat că Europa trebuie să-şi unească forţele pentru a susţine democraţia din Ucraina.

După anexarea Crimeei, liderii UE vor avea în atenţie şi modalităţile de reducere a dependenţei faţă de gazele ruseşti, dar şi pe cele prin care Uniunea ar putea să furnizeze gaze Ucrainei, în eventualitatea în care Rusia va sista livrările pentru guvernul de la Kiev.

Se aşteaptă ca la acestă reuniune să se solicite Comisiei Europene întocmirea unui studiu detaliat asupra securităţii energetice europene ce ar urma să fie definitivat, de asemenea, până în luna iunie.

Acţiunile Rusiei, "innaceptabile"

Toţi şefii de stat şi de guvern au ţinut să afirme foarte clar înaintea reuniunii că acţiunile Rusiei sunt inacceptabile.

Sancţiunile economice, chiar dacă nu vor fi decise joi, trebuie pregătite - declara înainte de summit preşedintele Franţei, François Hollande.

Premierul britanic, David Cameron, spunea în plus că UE trebuie să răspundă cu o singură voce, clară, fermă şi unită.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, care a participat la prima parte a summit-ului, a atras atenţia că nu va fi uşor, dar o poziţie comună este absolut necesară.

"Circumstanţele şi chiar percepţia situaţiei sunt diferite de la o ţară la alta. În UE sunt ţări care au aparţinut până acum 20-24 de ani Tratatului de la Varşovia sau chiar fostei Uniuni Sovietice, altele care au o dependenţă energetică semnificativă, altele care au interese financiare considerabile sau de protejare a investiţiilor.

"Deci, este greu de găsit o poziţie comună, dar ea este absolut necesară. Este nevoie de un mesaj coerent şi clar care să includă şi curajul de a zice propriului popor: "Acest lucru poate avea un impact şi asupra situaţiei noastre de aici, de acasă", a declarat Martin Schulz.

Consiliul European "va găsi un răspuns"

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, este încrezător în capacitatea şefilor de stat şi de guvern de a se pune de acord şi de a da un răspuns ferm.

"Consiliul European va găsi, sunt convins, un răspuns unitar faţă de evoluţia situaţiei din Ucraina.

Personal, cred că trebuie să ne unim toate efroturile pentru a susţine o Ucraină credibilă, stabilă, democratică şi prosperă. Acesta este cel mai bun răspuns pe care îl putem da", a declarat José Manuel Barroso.

Liberalii europeni consideră că trebuie să fie extinse sancţiunile individuale către oameni cu roluri importante în administraţie şi în cercurile de afaceri.

"Sper într-o reacţie mai puternică a Consiliului European decât cea de acum câteva zile, când a fost anunţată lista cu cei 21 de cetăţeni ruşi şi ucraineni care vor fi supuşi sancţiunilor individuale.

"Nu dorim doar o simplă creştere a numărului lor, ci vrem ca sancţiunile să-i afecteze pe jucătorii cheie, cei care decid împreună cu Vladimir Putin.

"Adică, ar trebui să fie pe listă, de exemplu, preşedintele Dumei sau ministrul apărării sau consilieri apropiaţi ai preşedintelui Rusiei, precum şi persoane din cercurile economice şi care conduc companii strategice", a spus Guy Verhofstadt, liderul grupului liberal-democraţilor din Parlamentul European.