Conflictul dintre Israel şi Iran afectează Grecia în plan economic şi turistic

Grecia a evacuat săptămână aceasta din Israel peste o sută de cetăţenii eleni, dar şi din alte zări, printre care România, Statele Unite, Franţa şi Germania. Însă, pentru Atena, implicaţiile conflictului dintre Israel şi Iran sunt de natură economică, iar Atena se teme şi de posibilitatea sosirii unui nou val de migranţi care ar putea fugi din calea războiului. Sperăm că nu vom vedea o escaladare a conflictului, care ar putea avea ramificaţii geopolitice şi economice semnificative, a spus premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, menţionând că inflaţia cu care se confluntă economia mondială în prezent poate fi alimentată şi mai mult.

Corespondenţă de la Atena realizată de Mikaela Lamprinidou:

Deşi Grecia nu se află în proximitatea geografică a teatrului conflictului dintre Israel şi Iran, efectele economice şi turistice ale escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu încep deja să se facă resimţite. Potrivit ministrului adjunct al transporturilor maritime şi politice insulare, Stefanos Gkikas, mii de turişti israelieni şi-au anulat deja rezervările în Grecia, afectând direct sezonul turistic.

În paralel, o posibilă închidere a Strâmtorii Ormuz, scenariu care devine tot mai plauzibil, ar lovi puternic industria maritimă elenă, una dintre cele mai mari din lume. Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de Oceanul Indian, este o rută maritimă strategică, prin care trece circa 20% din petrolul transportat pe mare la nivel global. Închiderea acesteia, chiar şi temporar, ar genera un val de instabilitate economică şi energetică la scară mondială. Pentru Grecia, consecinţele ar fi majore. Ţara deţine aproximativ 62% din flota maritimă europeană şi 21% din capacitatea mondială de transport. Petrolierele sub pavilion elen transportă cantităţi uriaşe de petrol din Orientul Mijlociu către pieţele globale. Orice blocaj în Ormuz ar creşte dramatic costurile de operare, ar reduce cererea de transport şi ar lovi în plin veniturile companiilor maritime greceşti.

Nici turismul, un pilon central al economiei elene, nu scapă neafectat. Preţul petrolului, aflat deja pe un trend ascendent, riscă să urce şi mai mult, influenţând negativ costurile de călătorie şi serviciile turistice. Tarifele la biletele de avion vor creşte, reducând fluxul de turişti străini, mai ales din destinaţiile îndepărtate. Costurile operaţionale ale hotelurilor şi operatorilor de turism vor urca, diminuând competitivitatea ofertei elene, iar imaginea regiunii mediteraneene ca destinaţie sigură poate fi afectată de instabilitatea geopolitică.

Pe lângă presiunile economice, autorităţile de la Atena, avertizează şi asupra unui posibil val de migraţie dinspre Orientul Mijlociu în cazul extinderii conflictului. Este un efect de domino, a spus ministrul Gkikas, subliniind interconectarea problemelor: de la energie şi turism, până la securitate şi stabilitate socială. În acest climat tensionat, Grecia în calitate de membru nepermanent, ales în Consiliul de Securitate al ONU, joacă un rol activ în eforturile diplomatice internaţionale. Totuşi, oficialii eleni privesc cu oarecare reţinere şansele de reuşită. Depunem eforturi majore pentru ca diplomaţia să prevaleze, însă nu sunt foarte optimist că va reuşi, a spus domnul Gkikas, reflectând pesimismul generalizat care pluteşte asupra regiunii.