Conferinţa ştiinţifică "România şi Rusia în timpul Primului Război Mondial"

La o sută de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial 20 de istorici, români şi ruşi, au participat timp de două zile la invitaţia Ambasadei României, la sfârşitul săptămânii trecute, la conferinţa ştiinţifică România şi Rusia în timpul Primului Război Mondial.

Despre semnificaţia reuniunii ştiinţifice ne-a vorbit în dubla calitate de organizator şi autor al uneia din comunicările prezentate ambasadorul României la Moscova, Vasile Soare.

Vasile Soare: "Iniţiativa organizării acestei conferinţe ştiinţifice pe tema România şi Rusia în Primul Război Mondial ne aparţine, deci e a Ambasadei României la Moscova.

"Consider că este de actualitate această conferinţă, este binevenită, pentru că a generat dezbateri aprinse ştiinţifice pe diverse teme, pornind de la locul şi rolul României în acest război, modul în care s-a trecut de la inamic la aliat, în cazul României şi Rusiei, soarta prizonierilor români care au rămas în spaţiul rus, şi vorbim de etnicii români din teritoriile româneşti din Transilvania, din Bucovina, din Banat, despre care eu, personal, am o preocupare mai veche în ceea ce priveşte prizonierii români, pentru că sunt pagini necunoscute practic.

"Având în vedere caracterul exclusiv ştiinţific, analizând trecutul - iată! - de o sută de ani, se pot trage nişte concluzii. Dacă vom realiza o înţelegere comună sau adunând toate abordările vizavi de ceea ce a însemnat trecutul în istoria regiunii şi istoria comună, s-ar putea să putem trage şi nişte concluzii pentru viitorul relaţiilor bilaterale".

Evenimentele Primului Război Mondial pot oferi lecţii valabile şi astăzi, ne-a subliniat Constantin Hlihor, preşedintele Societăţii Române de Cercetări Interdisciplinare.

Constantin Hlihor: "Războiul Unu Mondial ne arată că în situaţii geopolitice şi geostrategice dificile, interesele naţionale trebuie gândite în funcţie de şansele şi oportunităţile de a ţi le duce la îndeplinire.

"Norocul românilor s-a numit Brătianu, care a fost un geniu al diplomaţiei, care nu a făcut diplomaţie într-un pattern ideologic sau sentimental.

"A fost înţeles cum pot fi apărate interesele unui popor mic în vâltoarea disputei dintre mari puteri pentru dominaţie şi supremaţie regională şi globală.

"Cred că este cea mai importantă lecţie, pe care trebuie să o învăţăm astăzi, când avem o reaşezare a arhitecturii geopolitice şi geostrategice la nivel regional aici, unde, să spunem, disputa, falia între Occident şi Est a reapărut, dar şi la nivel global pentru că au apărut noi centre de putere".

Pentru cercetătorii din Rusia, importanţa reuniunii ştiinţifice a fost dublă, ne-a spus istoricul Alexandr Stîkalin, de la Institutul de Slavistică al Academiei Ruse.

Alexandr Stîkalin: "Intrarea României în Primul Război Mondial, în 1916, a avut consecinţe asupra raportului de forţe pe front, cât şi a situaţiei Rusiei în contextul acestui război, ţinând cont de faptul că România era vecină cu Rusia şi de numărul militarilor ruşi care luptau pe frontul românesc.

"Din punctul de vedere al relaţiilor ruso-române, ea este foarte importantă pentru că în 2013 ca urmare a reformelor din cadrul Academiei Ruse de Ştiinţe, institutele academice şi comunitatea noastră ştiinţifică în general au pierdut numeroase posibilităţi în domeniul cooperării internaţionale, inclusiv cu România.

"Înainte aveau loc cu regularitate reuniuni ale Comisiei bilaterale a istoricilor, apoi ca rezultat al acestor reforme Comisia Ruso-Română ca şi cele dintre Rusia şi alte ţări au pierdut în sprijinul financiar.

"Partea rusă a încetat să mai aloce fonduri pentru aceste comisii, ceea ce s-a repercutat negativ asupra dialogului dintre istoricii din cele două ţări. Ori, un asemenea dialog este, fără îndoială, necesar".