"Conferinţa privind Viitorul Europei, paşii de urmat"

Biroul Parlamentului European a organizat vineri dezbaterea "Conferinţa privind Viitorul Europei, paşii de urmat". În ton cu dezbaterile din celelalte state membre, discuţiile din România au pus accentul pe transformările şi reformele indispensabile pentru ca UE să poată face faţă riscurilor, care se prefigurează.

Agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina ne arată cât de importantă este calitatea de membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice, a afirmat Luminița Odobescu, consilier prezidențial:

Luminiţa Odobescu: Forța noastră a fost această unitate și capacitatea noastră de a lua decizii extrem de rapid. Mecanismele Uniunii Europene par dificile, avem foarte multe instituții, dar au arătat că pot să funcționeze unitar și solidar, când sunt puse în discuție chestiunile legate de securitate, de ceea ce se întâmplă la frontieră, de ceea ce se întâmplă în lume, când aspecte legate de crizele actuale ne obligă să acționăm rapid.

În 15 ani de la aderare, România a construit și a promovat un profil european puternic, a subliniat Mihaela Ștefan Simion, director general al Departamentului Uniunea Europeană din cadrul Ministerului Afacerilor Externe:

Mihaela Ştefan Simion: Avem toate aceste priorități la nivel imediat: Ucraina, sprijinul pentru Republica Moldova în domeniul energiei, domeniul economic în care trebuie să acționăm rapid, avem această politică de extindere, pe care întotdeauna am susținut-o și vom continua să o susținem. România va trebui să acționeze tocmai pentru consolidarea acestei uniuni puternice și reziliente.

Prezent la dezbatere, eurodeputatul Victor Negrescu, membru al grupului socialiștilor europeni, a afirmat că pentru unele aspecte este nevoie de eficientizarea procesului decizional la nivel european:

Victor Negrescu: Aderarea la Spațiul Shengen, faptul că trebuie să așteptăm o unanimitate și că și acum stăm îngrijorați că poate un stat s-ar opune, nu este normal și aici poate ar trebui ca procesul decizional să fie unul mai lejer, adică să nu avem unanimitate. Mai sunt câteva lucruri, de exemplu sancțiunile aplicate asupra Federației Ruse și cât de greu a fost să ajungem la un acord pe ultimul set de sancțiuni, unde anumite state au jucat un pic diferit, dar e bine că am ajuns la acea soluție în final și că Uniunea Europeană este unită pe acest subiect.

Europarlamentarul Alin Mituța, membru al grupului Renew Europe a atras atenția că Parlamentul European este singurul for care nu are drept de inițiativă legislativă:

Alin Mituţa: Parlamentele ar trebui să propună legislație, nu guvernele, nu Comisia Europeană. Deci dacă vrem să mergem către o democratizare a sistemului instituțional eropean, evident că Parlamentul European ar trebui să aibă drept de inițiativă legislativă. Pasul mare de urmat, dacă e să fim cinstiți, este Consiliul să pună pe agendă și să ia o decizie legată de Convenția pentru modificarea tratatelor.

Aproape 400 de propuneri se regăsesc în prezent pe agendele Parlamentului, Consiliului și Comisiei Europene, ca rezultat al consultării cetățenilor din toate statele membre privind viitorul Europei.

Multe din aceste propuneri se referă la domeniul economic, protecția socială, crearea de noi locuri de muncă și necesitatea unei reforme a mecanismelor instituționale ale Uniunii Europene.

Unele dintre propuneri, cum ar fi acordarea unui drept de inițiativă Parlamentului sau extinderea competențelor Uniunii în domenii, precum apărarea, sănătatea sau educația necesită însă o modificare a tratatelor.