Conferinţă la Paris privind lupta împotriva HIV-SIDA

Este a treia oară după apariţia bolii SIDA, în anii 1980, când Parisul găzduieşte conferinţa internaţională la care se întâlnesc specialiştii din domeniu: cercetători, medici, dar şi responsabili ai structurilor atât publice, cât şi private implicate în combaterea virusului HIV şi a sindromului imunodeficienţei dobândite.

Responsabilii mai multor asociaţii de luptă împotriva SIDA s-au declarat satisfăcuţi după ce au fost primiţi de preşedintele Emmanuel Macron în marginea conferinţei. Ei au declarat că de acum încolo aşteaptă şi acţiuni concrete pe măsura promisiunilor. Într-un comunicat difuzat de preşedinţia franceză, şeful statului se angajează să garanteze că persoanele cele mai fragile şi mai expuse la HIV vor fi îngrijite astfel încât să li se asigure demnitatea.

Ministrul francez al Sănătăţii, doamna Agnes Buzyn, a enumerat în cadrul unei declaraţii improvizate într-una din sălile conferinţei câteva din măsurile privind lupta împotriva SIDA. Agnes Buzyn: "Mesajele privind prevenirea SIDA trebuie adresate cu precădere tinerilor, amintindu-le că utilizarea prezervativului este cea mai bună profilaxie. În ceea ce priveşte populaţiile cu risc mare de contaminare, am dezvoltat profilaxia premergătoare expunerii potenţiale la HIV, deci profilaxie 100%, ceea nu împiedică acţiunile de ameliorare a tratamentelor".

La ora actuală, SIDA constituie încă o problemă de sănătate la nivel mondial. Aproape 37 de milioane de persoane trăiesc cu virusul HIV şi aproape jumătate dintre ele nu au acces la tratamente.

Una dintre probleme este desigur aceea a finanţărilor. În 2016, circa 19 miliarde de dolari au fost reuniţi de donatorii publici şi privaţi din lumea întreagă pentru lupta împotriva SIDA. Ar trebui însă peste 26 de miliarde anual pentru atingerea obiectivului fixat de Naţiunile Unite pentru 2020, acela ca 90% din persoanele infectate cu HIV să ştie în ce situaţie se află, iar 90% dintre ele să primească un tratament eficace. De aceea, organizatorii conferinţei de la Paris au cerut SUA să rămână angajate financiar în lupta împotriva SIDA, în ciuda reducerilor bugetare hotărâte de preşedintele Donald Trump.

Administraţia americană este cel mai mare contibutor public, cu aproape cinci miliarde de dolari, ceea ce reprezintă două treimi din finanţările guvernamentale internaţionale. Al doilea contributor este Marea Britanie, cu aproape 650 de milioane de dolari, iar al treilea este Franţa, cu aproape 243 de milioane. Dacă SUA vor reduce finanţările potrivit cerinţei preşedintelui Donald Trump, aproape un milion de pacienţi, cu precădere din ţările Africii, vor fi privaţi de tratamentele care împiedică dezvoltarea HIV.