Conferinţa de securitate de la München

În capitala Bavariei, la München, începe vineri ediţia de anul acesta a Conferinţei de securitate, eveniment la care participă zeci de preşedinţi, premieri şi miniştri din întreaga lume, alături de sute de experţi în politici de securitate.

Nu numai numărul foarte mare al participanţilor de rang înalt, ci şi subiectele discutate transformă conferinţa în centrul politicii mondiale într-un moment în care ordinea globală stă să se dezvolte, după cum s-a exprimat zilele trecute directorul conferinţei, Wolfgang Ischinger.

Ediţia de anul acesta a conferinţei de securitate de la München este cea mai importantă şi mai mare din istoria reuniunii, a afirmat directorul evenimentului, Wolfgang Ischinger, fost ambasador german în SUA, făcând trimitere atât la numărul participanţilor, cât şi la problemele globale care vor face obiectul consultărilor de la Hotelul Bayerischerhof.

Subliniind că dialogul internaţional este cel puţin la fel de important în prezent cum a fost în timpul Războiului Rece, cancelarul german Angela Merkel a anunţat că va reitera la München importanţa cooperării la nivel global.

Angel Merkel: Există o serie de subiecte importante. Pentru mine, esenţială este întrebarea cum dorim să colaborăm. În discuţie se află multilateralismul, respectiv convingerea că împreună avem mai mult de câştigat. Mă voi implica la conferinţa de securitate de la München pentru menţinerea şi extinderea structurilor multilaterale.

Reporter: Dna Merkel nu va beneficia însă de sprijinul preşedintelui francez, Emmanuel Macron, care şi-a anulat prezenţa în Bavaria, invocând priorităţi de politică internă, în contextul în care apariţia tandemului Merkel-Macron urma să fie punctul culminant al reuniunii şi un mesaj de unitate franco-germană în faţa protecţionismului american Donald Trump.

Germania va fi de asemenea reprezentată de Haiko Maas, ministrul federal de externe şi Ursula von derLeier, ministrul federal al apărării.

Foarte aşteptat este şi discursul vicepreşedintelui american, Mike Pence, care ar putea evidenţia, o dată în plus, actualele clivaje transatlantice, generate nu doar de nemulţumirea SUA la adresa Germaniei, care nu ar investi suficient în apărare, ci şi de modurile diferite în care Europa şi SUA abordează Iranul.

De menţionat că, deşi era dată ca sigură participarea premierului israelian, Benjamin Netanyahu, la conferinţa de securitate, acesta nu va merge în Germania, ci la conferinţa de la Varşovia, organizată de SUA şi dedicată Orientului Apropiat, eveniment despre care Teheranul afirmă că ar avea caracter anti iranian.

Wolfgang Ischinger afirmă că participarea unui număr mare de congresmani americani la conferinţă, inclusiv a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din Congres, Nancy Pelosi, adversar neobosit al preşedintelui Donald Trump, ar putea detensiona întrucâtva dialogul transatlantic.

În centrul atenţiei celor câteva sute de politicieni de rang înalt, reprezentanţi ai industriei apărării, mediului de afaceri şi ai celui academic se vor afla subiecte precum: Brexitul, conflictul din Ucraina, relaţiile internaţionale după dispariţia

Tratatului INF, războiul din Siria, relaţiile sino-europene sau politica enrgetică europeană. Întrucât conferinţa de securitate de la München nu este un eveniment guvernamental oficial, în cadrul ei nu sunt luate decizii de natură obligatorie.

De asemenea, nu este publicat niciun document final comun la sfârşitul reuniunii de trei zile.

Organizatorii subliniază însă că reuniunea este o piaţă de idei, o platformă pentru iniţiative şi abordări diplomatice oficiale şi neoficiale.