Comunităţile de etnici maghiari cer autonomie la Bruxelles

Maghiarii din Slovenia, România, Serbia, Ucraina, Croaţia, Slovacia şi Austria pledează pentru autonomie, fără ca suveranitatea sau graniţele ţărilor respective să fie afectate.

Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a organizat marţi la Bruxelles, o audiere publică pe tema autoguvernării pentru prosperitate, cu participarea liderilor comunităţilor maghiare din afara Ungariei şi ai membrilor Consiliului pentru autonomia maghiarilor din bazinul Carpaţilor.

Iniţiativa cetăţenească introdusă de tratatul de la Lisabona ar putea fi un instrument pe care comunităţile maghiarilor din afara Ungariei l-ar putea folosi pentru a obţine autonomia de care se vorbeşte de ceva vreme.

Menţiunea a fost făcută într-o conferinţă de presă la care au participat liderii comunităţilor maghiare, împreună cu preşedintele consiliului pentru autonomia maghiarilor din bazinul carpaţilor, Laszlo Tokes.

Vicepreşedintele Parlamentului European consideră că tratatul de la Trianon a făcut o mare nedreptate maghiarilor.

"Nu dorim să revendicăm schimbarea graniţelor, ci am dori să se acorde comunităţilor maghiare, după dorinţa lor democratică şi conform normelor europene, drepturi colective, începând cu autonomia culturală până la autonomia teritorială, cum ar fi cazul mai ales în secuime sau în alte teritorii unde trăim într-un număr însemnat", a declarat Laszlo Tokes.

Majoritatea se simte "ofensată când aude de autonomie"

La audierea publică de marţi preşedintele alianţei maghiarilor din Voivodina, István Pásztor, a spus că atunci când aude cuvântul "autonomie” majoritatea se simte ofensată.

O reacţie nejustificată, susţine preşedinta integrupului pentru comunităţi tradiţionale din cadrul Parlamentului European, Kinga Gál.

"Cred că este important să înţelegem semnificaţia cuvintelor. În anumite circumstanţe, cuvântul în sine are deja conotaţii atât de negative încât nimeni nu se mai oboseşte să caute exact semnificaţia lui adevărată.

"Autonomia nu înseamnă nimic rău, ba poate fi chiar în beneficiul tuturor, al majorităţii şi al comunităţii deopotrivă", a declarat pentru Radio România, eurodeputata Kinga Gál (Ungaria).

Un punct de vedere împărtăşit şi de reprezentanţa guvernului de la Budapesta, care consideră că problemele maghiarilor de peste hotare sunt prioritate pentru Ungaria, iar autonomia poate fi o soluţie pentru rezolvarea acestora.

"Ar fi necesar un timp mai îndelungat să ne înţelegem cu partea majoritară. Ofensarea se produce în mod artificial. În primul rând, ar trebui informată majoritatea în mod corect, iar după aceea să stăm la masa comună şi să negociem cum s-ar putea crea aceste forme de autonomie", a declarat Laszlo Tokes.

Vicepreşedintele Parlamentului European, împreună cu ceilalţi reprezentanţi ai comunităţilor maghiare, sunt îngrijoraţi că numărul maghiarilor în aceste teritorii este din ce în ce mai redus şi spun că trebuie găsită o soluţie nu numai pentru prezervarea comunităţilor, ci şi pentru dezvoltarea lor.

"Parlamentul poate fi un forum pentru astfel de discuţii, ceea ce se vrea de fapt intergrupul nostru: aici putem pune pe hârtie probelemele, dar putem şi să construim acele legături necesare între instituţiile europene care pot rezolva aceste probleme", a spus preşedinta intergrupului pentru comunităţi tradiţionale din parlamentul european, Kinga Gál.