Comunitatea internaţională condamnă alipirea Crimeii la Rusia

Comunitatea internaţională condamnă acordul semnat astăzi la Kremlin şi acuză Rusia că încalcă dreptul internaţional.

Preşedintele Barack Obama a convocat o reuniune a G-7 săptămâna viitoare, în Europa, pentru a discuta despre situaţia din Ucraina.

Preşedintele Statelor Unite i-a invitat pe liderii G 7 la o întâlnire în Europa, pentru a discuta despre acţiunile viitoare ale Ucrainei, pe fondul tensiunilor cu care se confruntă această ţară după ce Rusia a primit oficial Crimea în componenţa ei.

De precizat că liderii statelor occidentale au luat decizia de a exclude Rusia din grupul statelor puternic industrializate G 8.

UE, care a impus de ieri sancţiuni individuale pentru 21 de persoane din Rusia şi Ucraina, considerate responsabile pentru subminarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, va decide la sfârşitul săptămânii măsurile pe care le va lua după evenimentele petrecute astăzi, spune purtătoarea de cuvânt a Înaltului Reprezentant al UE pentru Politică Externă şi de Securitate, Maya Kosyanchich.

"Şefii de stat şi de guvern vor discuta despre situaţia din Ucraina la summitul care începe joi.

"Ei vor analiza întreaga evoluţie de până atunci a evenimentelor, ţinând seama de etapele stabilite clar la reuniunea de urgenţă din 6 martie pentru impunerea de sancţiuni Rusiei.
Nu pot spune nimic în plus în acest moment, dar, reamintesc, UE a cerut Rusiei să nu continue procesul de anexare a Crimeei", spune Maya Kosyanchich.

"Sancţiuni suplimentare"

Vicepreşedintele american Joe Biden, aflat în vizită la Varşovia, a declarat că acţiunea Rusiei în Crimeea este o anexare teritorială şi a ameninţat Moscova cu sancţiuni suplimentare.

La Berlin, cancelarul german Angela Merkel a afirmat că alipirea peninsulei la Rusia este contrară dreptului internaţional, iar guvernul britanic a condamnat acordul semnat de preşedintele Putin şi de liderii din Crimeea şi a precizat că suspendă orice cooperare militară cu Rusia.

Preşedintele Traian Băsescu se va întâlni mâine la Iaşi cu preşedintele Republicii Moldova, pentru discuţii tête-à-tête despre situaţia din regiune.

Cei doi vor susţine apoi o declaraţie de presă comună.

Crimeea a devenit parte integrantă a Federaţiei Ruse

Crimeea a devenit astăzi parte integrantă a Federaţiei Ruse, conform tratatului semnat la Moscova de reprezentanţii celor două părţi, un document pe care însă nici Ucraina, de care aparţine oficial Republica Autonomă Crimeea, nici marile puteri internaţionale nu îl recunosc.

Statele Unite au anunţat de altfel noi sancţiuni la adresa Rusiei, după cele aplicate deja zilele trecute.

Preşedintele Vladimir Putin a susţinut însă, astăzi, în faţa parlamentului rus, că prin alipirea Ucrainei se repară o nedreptate istorică şi că demersul este justificat atât de rezultatul referendumului de duminica trecută, cât şi de procentul majoritar al populaţiei rusofone din Crimeea.

În discursul său, Vladimir Putin a apelat la date din istoria URSS: iniţiativa fostului lider Nikita Hruşciov, care a decis în 1954 să includă Crimeea în componenţa fostei Republici Sovietice Ucrainene.

La acea vreme impactul a fost minim, pentru că atât Rusia cât şi Ucraina făceau parte din Uniunea Sovietică, însă după destrămarea URSS populaţia rusă din peninsulă a mers la culcare într-o ţară şi s-a trezit în alta, pentru că aceasta i-a fost "furată" Rusiei - a spus liderul de la Kremlin.

El a insistat pe valoarea pe care Crimeea o are pentru ruşi: sentimentală - căci Vladimir Putin a făcut apel la locuri pline de spiritualitate, cultură şi tradiţii; strategică - referindu-se la prezenţa flotei de la Marea Neagră; naţională - dat fiind procentul mare al populaţiei rusofone din Crimeea.

Voturi pentru alipire, "şi din partea tătarilor"

Vladimir Putin a punctat că numărul celor care au votat la referendum pentru alipirea la Rusia este mai mare decât cel al ruşilor din Crimeea sau al ucrainenilor care se exprimă în limba rusă.

O parte din populaţia de etnie tătară a votat de asemenea în favoarea anexării, mai spunea azi Vladimir Putin, care a acordat o atenţie deosebită acestei etnii şi a pledat, în aplauzele audienţei, pentru ca tătarii din Crimeea să-şi reintre în drepturi.

De altfel, tătara ar urma să fie cea de-a treia limbă oficială în Crimeea, alături de rusă şi ucraineană.

Vladimir Putin a insistat că referendumul din Crimeea a fost realizat pe baza dreptului la autodeterminare a locuitorilor unei regiuni şi a respins acuzaţiile şi avertismentele ţărilor occidentale.

El spune că acestea nu sunt decât încercări iresponsabile de intimidare a Rusiei.

Liderul de la Kremlin a acuzat, la rândul său, puterea de la Kiev pentru că nu ar avea legitimitate şi a criticat marile puteri internaţionale pentru că ar folosi, în opinia a, o dublă măsură în situaţii similare, făcând referinţă la situaţia din Kosovo, a cărei independenţă a fost recunoscută.

Rusia nu intenţionează să genereze conflicte şi nici să anexeze alte regiuni, a mai dat asigurări preşedintele Federaţiei Ruse în discursul din parlament.