Companiile aeriene americane şi britanice nu mai survolează peninsula Sinai

Premierul David Cameron a anunţat suspendarea zborurilor companiilor aeriene britanice către staţiunea egipteană Sharm el-Sheikh.

Şeful cabinetului de la Londra susţine că decizia a fost luată ca urmare a ipotezei că prăbuşirea avionului Airbus 321, al companiei ruse Metrojet, ar fi fost produsă de explozia unei bombe detonate la bordul aeronavei, conform celor transmise de agenţiile AFP şi Reuters.

Aceeaşi hotărâre a fost luată şi de companiile aeriene americane, care, de ieri, nu mai survolează peninsula egipteană Sinai.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a amintit că Autoritatea Federală a Aviaţiei Americane a emis încă din luna martie o recomandare prin care solicită companiilor aeriene să evite survolarea la altitudini joase a peninsulei egiptene Sinai, unde sunt active mai multe grupări teroriste care pot reprezenta un risc pentru avioanele civile.

Decizia mai multor linii aeriene de a evita survolarea peninsului Sinai, ca urma a prăbuşii sâmbătă a avionului rusesc de pasageri, este doar cea mai recentă adăugire pe o listă care creşte.

Cei care investighează cazul nu au ajuns încă la o concluzie privind cauza prăbuşirii, iar analiştii spun că ea nu ar fi probabil un atac cu rachetă, dar revendicarea on-line a militanţilor Statului Islamic care spun că ei au doborât avionul ridică semne de întrebare piloţilor şi operatorilor aerieni.

Lufthansa, Air France, Emirates, Air Arabia şi Flydubai au hotărât să evite zona.

Ian Petchenik, care lucrează pentru website-ul FlightRadar24, a spus pentru revista "Stars and Stripes" că prăbuşirea avionului în peninsula Sinai a avut loc într-o arie tranzitată de puţine avioane.

Nu acelaşi caz îl constituie spaţiul aerian ucrainean şi irakian, unde sute de avioane au fost puse în situaţia de a alege alte trasee. Administraţia Federală a Aviaţiei a Statelor Unite interzice avioanelor americane să survoleze mai multe ţări, inlcusiv Irakul, Libia, Coreea de Nord, Somalia, Siria şi estul Ucrainei.

Chiar înaintea prăbuşirii avionului rusesc în peninsula Sinai, Administraţia Federală a Aviaţiei clasa regiunea drept "potenţial ostilă".

Numai câteva rute din Orinetul Mijlociu şi Africa de Nord nu sunt afectate de avertizări sau de interdicţii stricte.

Avioanele care zboară din Europa spre Asia au un număr limitat de opţiuni. Pot zbura deasupra Egiptului şi apoi îşi pot continua ruta via Arabia Saudită. Alternativ, multe linii aeriene optează pentru ruta mai scurtă, de-a lungul Mării Caspice.

Numai că multe întrebări au început să se ridice privind această a doua rută şi aceasta de când Rusia a început să bombardeze ţinte în Siria, de la aproximativ 1500 de kilometri, cu rachetele de croaziere lansate de pe navele staţionate în Marea Caspică.

Rachetele au traversat o arie recvent folosită de liniile aeriene comerciale.

Intervenţia militară rusească în Siria, "imorală"

Într-o audiere în Comitetul pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanţilor, asistenta pentru Orientul Mijlociu a secretarului de stat, Anne Patterson, a spus, că 85%-90% dintre loviturile aeriene ale Rusiei în Siria au vizat opoziţia siriană moderată.

"Cu siguranţă, în Nord, Nusra Front, care este un grup afiliat Organizaţiei Al-Qaida, a absorbit un număr de rebeli pe care i-am numit iniţial 'opoziţie moderată', ceea ce nu este adevărat şi în Sud, unde luptătorii moderaţi nu au fost absorbiţi şi deţin propriul teritoriu", a explicat Anne Patterson.

Ce efecte au bombardamentele ruseşti în Siria în ce priveşte fluxul migratoriu? În aceeaşi audiere asistenta pentru Europa a secretarului de stat Victoria Nuland a răspuns.

"Noi credem că au condus la o accelerare a migrării în Europa. Am văzut un număr crescând de refugiaţi, în special în Grecia, Turcia şi Germania, de la lansarea bombardamentelor ruseşti. Am spus clar că nu credem că intervenţia militară rusească va conduce către o soluţionare a conflictului sirian, ci că, în schimb, îi conferă încredere lui Assad că poate rămâne la putere", a apreciat Victoria Nuland.

La întrebarea unui congressman dacă este corect a caracteriza intervenţia militară rusească în Siria drept imorală, Victoria Nuland a răspuns afirmativ.

Rusia cheltuieşte cel puţin 2-4 milioane de dolari zilnic pentru intervenţia militară în Siria, a arătat Victoria Nuland.

"Într-o ţară ca Rusia, unde este un singur om care ia decizii, dacă Rusia decide că aceasta este prioritatea în locul bunăstării propriului popor, ea poate continua pentru ceva timp campania militară", a spus asistenta pentru Europa a secretarului de stat.