Comisia Europeană a adoptat astăzi cinci propuneri legislative prin care vrea să impulsioneze aplicarea planului industrial necesar pentru trecerea la o economie verde.

Sunt vizate domennii precum: materiile prime critice, industria cu zero emisii poluante, banca hidrogenului şi strategia privind competitivitatea pe termen lung. România ar putea profita de acest cadru nou pentru că are resurse de materiale rare, iar Institutul Geologic din ţară a reconfirmat astăzi acest lucru.

Pachetul privind materialele critice se referă la lanţul de aprovizionare cu materii prime care sunt necesare tehnologiilor noi. Comisia vrea ca Europa să extragă, să prelucreze şi să recicleze cât mai mult din aceste materiale pe teritoriul ei. În plus, dincolo de furnizorul ei masiv din acest moment, în speță China, Europa trebuie să găsească și alte surse pentru a-și asigura lanțul de aprovizionare.

Un alt document adoptat este actul pentru industria fără emisii, iar aici Comisia propune diverse scheme de finanțare, simplificări ale sistemului de autorizare, scurtarea perioadei pentru aprobarea proiectelor și alte măsuri care ușurează implementarea unui proiect ce ține de industria tehnologiilor curate.

Comisia își dorește ca în 2030 Europa să producă 40% din tehnologia curată. Un alt document vizează înființarea Băncii pentru Hidrogen.

Vicepreședintele Comisiei, Frans Timermans, afirmăm că în acest moment Europa este lider în tehnologia hidrogenului, însă pentru a trece producția la scară mare, posibilul producător are nevoie de certitudinea că a avea cui vinde, iar potențialul consumator are nevoie să se asigure că are de unde cumpăra.

Frans Timmermans: Banca Hidrogenului pe care o propunem astăzi va rezolva aceste incertitudini. Banca va acoperi diferența dintre costul de producție și ceea ce este dispusă piața să plătească.

Odată cu noul cadru, României ar putea profita pentru că are resurse de materiale critice.

Spre exemplu, într-o declarație pentru Radio România, reprezentanții Institutului Geologic din România au confirmat resurse precum litiu, wolfram, tungsten, grafit, cobalt, magneziu și multe alte materiale critice.

Ei spun că ar putea oferi de trei ori mai multe date despre materialele rare din subsolul țării, dacă ar primi mai multe fonduri naționale și europene pentru prospecțiuni.