Comisarul european C. Crețu se opune sancționării țărilor din estul Europei
Interviu în Frankfurter Allgemeine Zeitung: Corina Creţu refuză să utilizeze fondurile structurale ca mijloc de a exercita presiuni în chestiunea refugiaţilor.
Articol de RADOR, 24 Martie 2017, 22:33
Ce se poate face cu statele membre UE care nu primesc refugiați? Germania și Austria doresc să li se reducă fondurile. Însă comisarul european pentru politică regională a respins în mod clar astfel de planuri, scrie în ediția sa online ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.
În mod repetat, politicienii germani şi austrieci au solicitat reducerea finanțării acordate statelor membre UE din estul Europei care nu dau dovadă de suficientă solidaritate în ceea ce privește criza refugiaţilor. Cancelarul austriac Christian Kern a declarat, la începutul lui martie, că ţările care s-au eschivat de la soluţionarea chestiunii imigranţilor sau care fac dumping fiscal pe cheltuiala statelor vecine nu ar mai trebui să primească de la Bruxelles plăţi nete de ordinul miliardelor de euro. În mod similar se exprimaseră și ministrul de interne german, Thomas de Maiziere (Uniunea Creştin-Democrată) şi actualul ministru de externe, Sigmar Gabriel (Partidul Social-Democrat). Însă, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, refuză categoric asemenea cereri. UE nu poate folosi fondurile structurale ca mijloc de a exercita presiuni, a spus ea într-un interviu cu FAZ. „Noi trebuie să unim statele membre, nu să le întărâtăm unele împotriva celorlalte”. Comisarul a adăugat că „acest lucru este valabil în mod special în ceea ce privește criza refugiaţilor”.
„Este într-adevăr o problemă că există tot mai puţini europeni cu normă întreagă şi tot mai mulţi cu jumătate de normă”. Acest lucru nu se poate însă rezolva de către UE prin corelarea fondurilor structurale cu exprimarea solidarităţii în alte domenii de politică. Dimpotrivă: o politică regională de succes este și în interesul statelor membre înstărite, cum ar fi Germania şi Austria, a declarat Crețu. Ele sunt cele care beneficiază de contracte atunci când UE sprijină, de exemplu, dezvoltarea infrastructurii prin fondurile sale structurale. În plus, şi economia germană are de profitat dacă statele est-europene recuperează decalajul economic şi puterea de cumpărare din aceste ţări creşte.
O diminuare a sprijinului financiar pentru anumite state membre ale UE, cum ar fi Polonia şi Ungaria, ar fi oricum posibilă cel mai devreme în cadrul următoarei perioade financiare, care începe în 2021. Dezbaterea pe această temă urmează însă să înceapă deja anul acesta. În special Polonia ar avea mult de pierdut. Această ţară este cel mai important beneficiar net de fonduri din UE. Ea a primit, recent, cu 9,5 miliarde de euro mai mult de la bugetul UE decât a plătit. Cea mai mare parte din aceşti bani o reprezintă fondurile structurale, ele singure reprezentând o treime din bugetul de 140 miliarde de euro al UE. În opinia doamnei Creţu, fondurile structurale pot juca un rol cu adevărat important în rezolvarea crizei refugiaţilor. „O serie de regiuni au ajuns să se confrunte cu provocări imense din cauza acestei crize”, a declarat comisarul. „În ceea ce le privește, trebuie să dăm dovadă de aceeaşi solidaritate ca şi în cazul regiunilor care au fost afectate de dezastre naturale.”
Creţu s-a pronunţat ferm împotriva ideii de a concentra fondurile structurale din următoarea perioadă financiară doar pe statele membre mai sărace. „Nu ar trebui să reducem în nici un caz fondurile structurale acordate regiunilor bogate”, a declarat ea.
Retragerea contribuitorului net Marea Britanie va crea un gol în bugetul UE. În cazul în care alte ţări, cum ar fi Germania sau chiar şi Austria, nu sunt dispuse să contribuie mai mult la acest buget, UE va trebui să îşi reducă cheltuielile. În plus, sunt necesare mai multe fonduri pentru alte cheltuieli, nu în ultimul rând fiind cele legate de criza refugiaţilor. De aceea, se înmulţesc vocile care doresc să reducă şi redirecţioneze finanţarea din fonduri structurale.
Chiar și ţările bogate, precum Germania, depind încă de un sprijin financiar, în domenii cum ar fi întreprinderile mici şi mijlocii sau inovarea, a spus Creţu: „În plus, studiile arată că băncile creditează mai degrabă întreprinderile care sunt, de asemenea, cofinanţate din fondurile structurale europene”. Dacă luăm în considerare Germania, politica de coeziune a creat doar în această țară 100.000 locuri de muncă în perioada recentă. „Cei ce doresc ca sprijinul financiar din fonduri structurale să se concentreze doar pe regiunile mai sărace nu au înțeles că nu mai investim de mult doar în piatră şi beton, ci că facem o politică de coeziune modernă”.
În plus, există diferenţe mari ale nivelului de prosperitate între diferitele regiuni chiar şi în interiorul ţărilor bogate. De exemplu, politica de coeziune a UE a jucat un rol major în dublarea produsului intern brut din noile land-uri federale germane (fosta RDG), comparativ cu 1991. „Pentru astfel de regiuni, avem un sprijin financiar din fonduri structurale în funcție de nevoile lor”, a spus Creţu.
