Combaterea fenomenului ştirilor false

Cetăţenii români se pot implica, alături de toţi ceilalţi cetăţeni europeni, în eforturile autorităţilor de la Bruxelles de combatere a fenomenului ştirilor false, cunoscute sub termenul în limba engleză "fake news".

Până pe 23 februarie are loc o consultare publică, bazată pe colectarea unor chestionare completate de cei interesaţi - formularul este disponibil pe site-ul Comisiei Europene.

Executivul comunitar va fi consiliat şi de un grup de experţi din mediul online, jurnalistic şi academic, astfel încât să poată veni cu un răspuns adecvat la provocările acestui fenomen, respectând, în acelaşi timp, libertatea de exprimare, dar şi în contextul nevoii de reglementare a spaţiului online, explică Daniel Mihai Şandru, profesor de Drept la Universitatea Bucureşti.

Daniel Mihai Şandru: "Contextul în care apare discuţia despre "fake news" este contextul din dreptul internetului, trebuie văzut într-un cadru mai larg.

Respectiv, acest cadru cuprinde pe de o parte neutralitatea internetului, despre care se discută, de asemenea propunerea Comisiei referitoare la drepturile de autor pe internet şi protecţia linkurilor pe internet, chestiune care, de asemenea, a fost discutată, precum şi toate celelalte acţiuni ale Comisiei Europene de reglementare a internetului, printre care şi regulamentul general privind protecţia datelor cu caracter personal, un regulament de o mare importanţă care va fi pus în aplicare începând cu 25 mai 2018."

Expresia "fake news" va fi introdusă, de anul acesta, în celebrul dicţionar "Collins" pentru a desemna o informaţie falsă, deseori senzaţională, difuzată sub masca unor reportaje jurnalistice.

Utilizarea frecventă a făcut ca "fake news" să fie desemnat cuvântul anului 2017, informează Rador.