Clădiri de patrimoniu, demolate la Chişinău

Potrivit Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor de la Chişinău, 82 de imobile de patrimoniu naţional au fost demolate, peste 200 au fost mutilate de intervenţii neautorizate şi alte câteva zeci sunt în pericol de a fi distruse.

Aceasta este statistica privind masacrul arhitectural din Chişinău.

Incompetenţa şi corupţia funcţionarilor publici din instituţiile care avizează acest genocid cultural sunt principalele cauze care au dus la acest fenomen, în opinia liderilor organizaţiei „Poştaşii Chişinăului”, o grupare care îşi propune salvarea clădirilor de epocă din capitală, dar şi din raioanele Republicii Moldova.

Potrivit declaraţiilor avocatului Violeta Gaşiţoi, autoare a zeci de plângeri împotriva celor care distrug patrimoniul imobiliar, ar fi vorba despre incompetenţa şi corupţia unor funcţionari din Ministerul Culturii, administraţia locală şi Justiţie.

Directorul Agenţiei de Inspecţie şi Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova, Ion Ştefăniţă, declară că în cele mai multe cazuri, deşi dovezile privind ilegalităţile comise sunt evidente, autorii demolărilor şi mutilărilor de monumente sunt sancţionaţi doar contravenţional cu sume modice, iar 80% dintre plângeri primesc rezoluţia de neîncepere a urmării penale, din partea Justiţiei, mulţi dintre proprietarii acestor imobile fiind chiar avocaţi sau magistraţi.

Anul trecut a fost un an „record” din acest punct de vedere, şase monumente de arhitectură de interes naţional şi local, marea majoritate conace din secolul XIX, fiind dărâmate în Chişinău.

18 biserici din lemn din patrimoniul cultural al Republicii Moldova au fost demolate în ultimii 20 de ani şi alte 113 lăcaşuri de cult din Registrul Naţional al Monumentelor au suferit intervenţii degradante.

Un singur monument de arhitectură al Chişinăului este programat pentru restaurare.

Este vorba despre clădirea cunoscută sub numele de Casa Zemstvei, care adăposteşte Muzeul de Etnografie şi Ştiinţe Naturale al Republicii Moldova.

Casa Zemstvei. Foto: Aurel Obreja, Radio Chişinău

Imobilul va fi restaurat respectând cu stricteţe proiectul iniţial al clădirii de către Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, care, recent a primit un spaţiu într-o aripă a clădirii.

ICR, de altfel, pregăteşte în cadrul unor programe finanţate de statul român, restauratori profesionişti de clădiri, meserie aproape inexistentă în Republica Moldova.