Cipru preia preşedinţia UE într-un context economic dificil

Primul mandat al Ciprului în fruntea Uniunii coincide cu un context economic extrem de dificil la nivel european, cu consecinţe negative inclusiv asupra băncilor sale afectate de situaţia din Grecia, fapt ce a făcut ca autorităţile de la Nicosia să ceară săptămâna trecută un împrumut de la partenerii din zona euro, ne-a transmis corespondentul Radio România, Luminiţa Apostol.

O situaţie delicată pentru o ţară la Preşedinţia Uniunii.

Noua preşedinţie semestrială deţinută de Cipru, îşi propune să evite intrarea zonei euro în haos financiar, într-o perioadă în care chiar autorităţile de la Nicosia au mari probleme în sectorul bancar.

Însă reprezentanţii Ciprului afirmă că vor să transforme provocările în oportunităţi.

Prima şi cea mai importantă dintre acestea va fi încheierea până la sfârşitul lunii decembrie a negocierilor dintre statele membre pentru bugetul Uniunii 2014-2020.
Intenţia autorităţilor cipriote fiind realizarea unei înţelegeri pentru un buget echilibrat care să stimuleze creştere economică şi crearea de locuri de muncă.

Ciprul îşi mai propune să promoveze în următoarele şase luni ideea unei Europe mai bune, adică mai solidară şi mai aproape de cetăţenii săi, mai prietenoasă şi mai dedicată valorilor general-umane.

Preşedinţia cipriotă a Uniunii va avea în centrul atenţiei şi continuarea politicii de extindere inclusiv cu Turcia, chiar dacă Ankara a anunţat că nu va colabora cu preşedinţia cipriotă din cauza blocajului în negocierile de reunificare a Insulei.

Cipru speră ca la reuniunea din septembrie a miniştrilor europeni de interne să fie luată o decizie privind aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen.

Declaraţia a fost făcută la Bruxelles, de adjunctul ministrului cipriot al afacerilor europene, Andreas Mavroyiannis.

"Sperăm că va fi posibil să luăm o decizie în septembrie. Cunoaşteţi dificultăţile cu care ne confruntăm în acest important dosar, dar există un angajament puternic din partea Consiliului şi desigur din partea preşedinţiei cipriote pentru a ajunge la un acord în septembrie.

Nu sunt prea multe de spus în acest moment, dar lucrăm constructiv cu toţi actorii implicaţi, aşa cum a făcut şi preşedinţia daneză înaintea noastră, şi sperăm că vom avea o soluţie în septembrie, referitor la aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schenge", a declarat Andreas Mavroyiannis.

Cipru, statut de "paradis fiscal"

Cipru a preluat duminică preşedinţia UE, la câteva zile doar după ce a anunţat că va avea nevoie de ajutor financiar pentru băncile sale expuse crizei din Grecia, ne-a transmis redactorul Radio România, Anca Dragu.

Cererea ciprioţilor a fost întâmpinată cu o grimasă din partea Slovaciei, al cărei premier a ţinut să le reamintească tuturor statutul de paradis fiscal al Ciprului.

Deşi încă nu este clar de câţi bani are nevoie Cipru, cifra vehiculată de oficiali de la Bruxelles fiind zece miliarde de euro, premierul slovac, Robert Fico, a anunţat deja că le va pune o condiţie clară ciprioţilor.

"Dacă vor ajutor financiar, să ne dea informaţii despre firmele înregistrate de slovaci în Cipru cu adresa la câte o căsuţă poştală.

"Aceste firme s-au dus acolo ca să nu plătească taxe la noi în ţară şi discutăm despre o chestiune de morală în cazul în care ciprioţii vor ajutor din banii plătiţi de contribuabilii slovaci", a declarat premierul slovac, adăugând că şi-a găsit şi suporteri pentru această idee, ca de exemplu premierul Sloveniei.

Conform statisticilor firmei de consultanţă CEKIA, din ce în ce mai mulţi slovaci decid să-şi înregistreze companiile în paradisuri fiscale, anul acesta anticipându-se o creştere de 10%.

Cipru este a doua destinaţie lor favorită după Olanda.