Cine sunt teroriştii?

După atentatele de la Bruxelles, revin cu tot mai multă stringenţă întrebările referitoare la originea teroriştilor, cine sunt, din ce medii provin, ce îi motivează să se radicalizeze şi să devină adepţi ai grupării teroriste autointitulate "Statul Islamic"?

Responsabilii europeni din domeniul securităţii trebuie să facă faţă unei situaţii inedite, pentru care experţii spun că nu există, deocamdată, un răspuns, cum să gestioneze ameninţarea care vine din partea miilor de voluntari europeni care s-au alăturat grupării teroriste autointitulate "Statul Islamic".

Au parcurs stagii în Irak şi în Siria şi apoi au revenit în ţările de origine, de multe ori neştiuţi de nimeni. Agenţia France-Presse scrie că înainte de a muri, Abdelhamid Abaaoud, presupusul şef al comandoului care a executat atacurile de la Paris din noimembrie, le-a mărturisit prietenilor că a intrat în Franţa fără documente oficiale, însoţit de alţi 90 de bărbaţi sirieni, irakieni, francezi, germani şi englezi.

Estimările sunt că peste 5000 de europeni au plecat să lupte în Siria şi în Irak, iar din Franţa şi Belgia au plecat cei mai mulţi. Raportat la numărul de locuitori, Belgia deţine tristul record de a se afla pe primul loc în ce priveşte numărul celor plecaţi să se alăture jihadiştilor.

Daniel Byman, profesor la Universitatea Georgetown, scrie, în New York Times, că iniţial juhadiştii erau motivaţi de aventură, apoi de ideea că îşi apără comunităţile, dar acum prietenii recrutează prieteni promiţându-le glorie, iar acest fapt alimentează ciclul violenţei. Aceste afirmaţii confirmă ceea ce a spus un responsabil francez în lupta antiteroristă pentru France Presse, că atacurile de la Bruxelles arată că gruparea teroristă Statul Islamic poate mobiliza rapid voluntari aflaţi în Europa şi dispuşi să execute atacuri sinucigaşe.

În general, aceştia sunt oameni ce au legături cu locurile unde sunt executate atacurile, scrie cotidianul britanic The Guardian, bazându-se pe istoricul atentatelor din ultimele decenii din Europa. Acest lucru este valabil şi pentru atentatorii de la Paris, şi pentru cei din Belgia. Ei sunt musulmani aflaţi în aceste ţări la a doua sau la a treia generaţie, neintegraţi, radicalizaţi şi trăind în cartiere devenite adevărate ghetouri, unde poliţia şi serviciile de informaţii nu au acces.

Un exemplu elocvent este cartierul Molenbeek din Bruxelles, unde şi-au avut baza doi dintre teroriştii implicaţi în atacurile din noiembrie, de la Paris, şi unde s-a ascuns un altul, Salah Abdeslam, care până la arestarea sa, vinerea trecută, timp de patru luni a fost protejat de familie, de prieteni şi de mici infractori. Agenţia Reuters scrie că Molenbeek este numit baza aeriană a jihadiştilor, din cauza numărului de militanţi islamişti bănuiţi că ar trăi acolo.

Tot mai multe voci spun că Belgia este un exemplu pentru eşecul politicii multiculturale în Europa, iar autorităţile au fost acuzate că nu au reuşit să-i integreze pe musulmani şi să ofere locuri de muncă pentru tinerii disperaţi care au ajuns să se radicalizeze.

Pe de altă parte, există temeri că o altă posibilitate pentru terorişti de a ajunge în Europa ar putea fi imigraţia masivă din ultimele luni, chiar dacă responsabilul luptei antiteroriste la nivel european, Gilles de Kerchove, a negat şi a spus că ar putea fi doar cazuri izolate. Însă, Polonia a anunţat ieri că, după atentatele de la Bruxelles, va refuza să mai primească imigranţi pe teritoriul său, conform distribuţiei la nivel european, premierul Beata Szydlo afirmând că printre imigranţi se află şi terorişti şi că guvernul său este obligat să se gândească la securitatea cetăţenilor.