Cina cea de Taină a avut loc "mai devreme"

Săptămâna Mare marchează momentele evanghelice majore dinaintea Paştelui.

Zilele care au precedat Răstignirea şi Învierea lui Iisus Hristos sunt în mod constant studiate, nu doar din punct de vedere religios, ci şi istoric, iar în 2011 un profesor al universităţii britanice Cambridge susţine că Cina cea de Taină ar fi avut loc cu o zi mai devreme decât se credea.

În Evangheliile lui Matei, Marcu şi Luca se menţionează că Cina cea de Taină a coincis cu Paştele evreiesc, adică într-o joi, însă sir Collin Humphreys, profesor la Universitatea Cambridge, contestă acest lucru şi susţine că ultima masă luată de Iisus Hristos împreună cu discipolii ar fi avut loc miercuri.

Academicianul spune că a ajuns la această concluzie combinând trei factori: studiile astronomice, cele pe text şi redescoperirea unui vechi calendar evreiesc.

Profesorul a explicat că a început acest studiu fiind intrigat de numărul mare de evenimente care ar fi avut loc într-un interval foarte scurt de timp - arestarea, judecarea şi condamnarea lui Iisus Hristos - în decurs de doar câteva ore în perioada de după Cina cea de Taină şi răstignirea Sa, în Vinerea Mare.

O altă anomalie, în viziunea profesorului Humphreys, este legată de Sinodul evreiesc, care nu avea permisiunea de a se întruni noaptea, aşa cum este descris în Evenghelie că s-a întâmplat pentru a-l judeca pe Iisus Hristos.

În plus, miercurea din Săptămâna Sfântă lipseşte din cronologia evanghelică.

"Mulţi oameni de ştiinţă susţin că evangheliile nu pot fi luate ca bază de cercetare din cauza contradicţiilor pe care le conţin, dar dacă folosim ştiinţa în paralel cu informaţiile din Evanghelii, putem dovedi că nu există de fapt nicio contradicţie", spune academicianul britanic.

"Cheia descifrării acestor texte stă într-un calendar evreiesc, care ar fi fost folosit de profetul Moise şi mai apoi de Iisus şi de discipolii Săi şi potrivit căruia Paştele ar fi căzut în anul 33 în miercurea din Săptămâna Sfântă", a adăugat profesorul.

În evanghelii există numeroase exemple în care Iisus se prezintă drept noul Moise, spune profesorul, iar utilizarea calendarului folosit de acesta se încadrează în context.

Alegând miercurea Paştelui pentru Cina cea de Taină, Iisus se identifică din nou cu Moise, iar răstignirea Sa în ziua când sunt sacrificaţi mieii are un puternic caracter simbolistic, care îşi găseşte justificarea în acest calendar readus la lumină, consideră profesorul sir Collin Humphreys.