Cetăţenii europeni se pot trata peste hotare

Sesiunea Parlamentului European de la Strasbourg s-a încheiat cu veşti bune pentru cetăţenii europeni, care preferă sau sunt nevoiţi din diverse motive să opteze pentru asistenţă medicală peste hotare.

Eurodeputaţii au adoptat o nouă legislaţie, care clarifică anumite aspecte legate de rambursarea cheltuielilor sau informarea pacienţilor.

De asemenea, parlamentul European a votat o rezoluţie privind adopţiile internaţionale, prin care cer Comisiei Europene să analizeze posibilitatea coordonării la nivel european a politicilor şi strategiilor din acest domeniu.

La dezbaterile pe acest subiect, europarlamentarii români au participat activ.

Mai mult, au existat şi iniţiative româneşti care au fost adoptate de plen.

Eurodeputaţii români au avut două rapoarte de iniţiativă votate de plenul Parlamentului European. Primul se referă la agricultura europeană.

Documentul întocmit de eurodeputata Daciana Sârbu evidenţiază importanţa agriculturii, atunci când vorbim de securitate alimenatară în Uniunea Europeană.

Daciana Sârbu a mai solicitat ca noua politică agricolă comună să acorde un rol mai important tinerilor fermieri.

Despre Marea Neagră şi adopţii

Cel de-al doilea raport votat de Parlamentul European a fost cel întocmit de eurodeputatul Traian Ungureanu, privind strategia europeană pentru regiunea Mării Negre.

O astfel de strategie ar trebui să pună în aplicare politici consolidate şi acţiuni concrete, a subliniat eurodeputatul Traian Ungureanu.

Ambele rapoarte au fost votate cu majoritate de voturi. Un moment important pentru România a fost şi dezbaterea privind adopţiile internaţionale, iniţiată de eurodeputata Roberta Angelilli, Italia.

Dezbaterea a dus la propunerea unei rezoluţii comune depuse de popularii europeni, socialişti, liberali, conservatori şi reformişti, precum şi de Grupul European al Stângii Unite Europene.

În timpul dezbaterii, toţi eurodeputaţii români, indiferent de culoarea politică, au subliniat faptul că adopţia internaţională trebuie să fie numai o opţiune la care eventual se poate apela doar după ce alte posibilităţi au fost epuizate, cum ar fi adopţia naţională.

"Recomand tuturor o mai bună cunoaştere a legislaţiilor naţionale. Mă refer aici la faptul că, de exemplu, mai multe tribunale de minori Italia au emis în 2009 şapte hotărâri de adopţie pentru copiii din România, fără să ţină cont de legislaţia noastră", a declarat eurodeputata Elena Băsescu.

"Deschiderea porţilor pentru internaţionale în România a însemnat crearea unor reţele de trafic de copii fără precedent, cazuri de răpire a copiilor şi vânzarea lor spre Occident, în colaborare cu organizaţii europene şi internaţionale, iar ţara mea nu va mai accepta niciodată o asemenea monstruozitate", a declarat şi eurodeputatul Victor Boştinaru.

La finalul dezbaterii, comisarul european pentru ajutor umanitar, Kristalina Georgieva, care a reprezentat executivul, a subliniat că legea românească privind adopţiile internaţionale este responsabilitatea exclusivă a Guvernului român.

Această măsură care s-a luat, a adăugat comisarul european, referindu-se la moratoriu, trebuie văzută în contextul practicilor abuzive în domeniul adopţiilor internaţionale care au avut loc în România în trecut.

Rezoluţia votată de eurodeputaţi cere Comisiei Europene să analizeze posibilitatea coordonării la nivel european a politicilor şi strategiilor în acest domeniu, ţinând însă cont de faptul că adopţiile sunt de competenţa statelor membre.