Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt în continuare divizate atunci când vine vorba de reformarea regulilor bugetare ale Uniunii

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (16 octombrie, ora 13:14) - Realizator: Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt în continuare divizate atunci când vine vorba de reformarea regulilor bugetare ale Uniunii, împărțite între flexibilitatea cerută de Franța și rigiditatea promovată de Germania. Chiar dacă vor să ajungă la un compromis până la finele anului, miniștrii europeni de finanțe, reuniți astăzi și mâine la Luxemburg, nu sunt de acord decât asupra unui singur punct, și anume vechile reguli ale pactului de stabilitate și creștere, care datează de la sfârșitul anilor 1990, sunt depășite, mult prea complicate și ineficiente. Alina Bordeiaşu cu mai multe informații.

Reporter: Vechile reguli limitează, teoretic, deficitul public la 3% și datoria la 60% din produsul intern brut. În practică, aceste reguli nu au împiedicat explozia îndatorării, frânând investițiile și creșterea după criza financiară din 2008. Obiectivul reformei propuse de Comisia Europeană este ajungerea la reguli mai adaptate la situația particulară a fiecărei țări și stabilirea unor traiectorii bugetare mai realiste și care să fie respectate mai bine.

Regulile bugetare au fost suspendate temporar la începutul anului 2022 pentru a evita o prăbușire a economiei europene afectată de pandemia de COVID. În pofida conjuncturii economice dificile, în contextul războiului din Ucraina, aceste reguli bugetare ar urma să fie reactivate de la 1 ianuarie 2024. Absența unui acord după doi ani de dezbateri ar însemna revenirea vechilor norme care nu au fost niciodată aplicate în mod corect. Propunerea comisiei reia pragurile simbolice de 3% și 60% din PIB, însă statele membre care depășesc aceste praguri vor beneficia de o marjă de manevră pentru a reveni în limitele pactului.

Concret, Bruxellesul propune ca statele să prezinte propriile lor traiectorii de ajustare, însoțite de propuneri de reforme și investiții, pe o perioadă de cel puțin patru ani. Aceste planuri ar urma să fie evaluate de Comisie și vor face obiectul unui control anual. Eforturile de reforme și investiții ar urma să fie recompensate prin posibilitatea de a prelungi perioada de ajustare bugetară până la 7 ani, în ideea de a fi mai puțin brutală și, mai important, controlul ar viza evoluția cheltuielilor, un indicator considerat mai pertinent decât cel al deficitelor, care pot fluctua în funcție de nivelul creșterii economice. (II)