CE vrea să reducă profitul făcut de traficanţii de droguri

O sută de miliarde de euro este estimarea profitului obţinut de traficanţii care vând droguri, în UE, în fiecare an.

Luate împreună, activităţile infracţionale de genul traficului de droguri, al celui cu fiinţe umane sau cu arme de calibru mic, produc grupărilor europene de crimă organizată un profit de sute de miliarde de euro, bani pe care Comisia Europeană îi doreşte recuperaţi de către statele membre.

Comisia a propus luni o serie de măsuri, menite să faciliteze confiscarea acestor bani sau a bunurilor obţinute cu sumele respective.

În Italia, bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni sunt estimate la 150 de miliarde de euro în fiecare an.

În 2009 autorităţile italiene au îngheţat temporar active provenite din săvârşirea de infracţiuni în valoare de sub un miliard.

În acelaşi an, în Germania au fost confiscate peste 100 de milioane de euro, dar profitul infractorilor a fost de 900 de milioane.

Confiscările, "prea mici"

Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne a declarat că în fiecare an, grupurilor de crimă organizată sau mafiei le rămân miliarde de euro şi că ce se recuperează prin confiscare e prea puţin.

Potrivit estimărilor Naţiunilor Unite, câştigurile infractorilor reprezintă 3,6% din PIB, la nivel global.

"În Europa, diferenţele de legislaţie îngreunează şi încetinesc confiscarea, de aceea propun o legislaţie europeană, care va ajuta instituţiile naţionale să confişte mai uşor şi mai repede, atât fonduri, cât şi bunuri obţinute prin acţiuni ilegale", a mai spus Cecilia Malmström.

Comisia vizează facilitarea confiscărilor când persoana învinuită se sustrage urmăririi penale sau îngheţarea temporară a bunurilor, care riscă să dispară dacă nu sunt luate măsuri.

Ar urma să fie îmbunătăţite regulile privind confiscarea activelor, care sunt transferate de la o persoană învinuită către altcineva sau a acelor bunuri care nu au o legătură directă cu o anumită infracţiune, dar care rezultă, în mod evident, din activităţi infracţionale similare, în care a fost implicată persoana condamnată.

O altă propunere vizează confiscarea activelor în cazurile în care condamnarea penală nu e posibilă, de exemplu, pentru că vinuitul a murit, suferă de o boală cronică sau se sustrage urmăririi penale.

Ţările membre ar urma să aibă la dispoziţie pârgii de gestionare a activelor îngheţate, astfel încât acestea să nu-şi piardă valoarea economică, înainte de confiscarea finală.

În paralel, ar urma să fie întărite măsurile menite să garanteze prezumţia de nevinovăţie şi dreptul de proprietate.