CE solicită măsuri pentru scăderea abandon şcolar

Comisia Europeană cere statelor membre să ia măsuri pentru reducerea ratei de abandon şcolar timpuriu şi de creştere a numărului de absolvenţi.

Datele pentru 2011 publicate de Eurostat arată că România se află pe locul doi între ţările cu cea mai redusă rată de absolvire de studii superioare în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani.

Rata pentru România este de 20,4%, în creştere cu 2% faţă de 2010, transmite corespondentul RRA Carmen Valică.

Potrivit datelor invocate vineri de Comisia Europeană în privinţa abandonului şcolar timpuriu, procentul României este de 17,5%.

Cele mai mari procente se înregistrează în Malta - peste 33% şi Spania - peste 26%.

Media europeană este de 13,5%, în timp ce obiectivul european pentru 2020 este ca rata să coboare sub 10%.

Eurostat defineşte abandonul şcolar timpuriu ca procentajul de tineri între 18 şi 24 de ani care deţin cel mult calificări de nivel gimnazial şi nu mai participă la nici o formă de învăţământ sau de formare profesională.

Sărăcia, factor principal al abandonului şcolar

Principala cauză invocată de UNICEF când vine vorba de abandon şcolar este sărăcia.

România este ţara cu cea mai mare proporţie a copiilor săraci din UE, potrivit unui studiu realizat de UNICEF.

În rândul ţărilor în care a fost studiată situaţia, România se află pe primul loc, cu cel mai mare procentaj al copiilor săraci, urmată fiind de SUA (23,1%), Letonia (18,7%), Bulgaria (17,8) şi Spania (17,1%).

25,5% din copii trăiesc în sărăcie în România, potrivit studiului "Măsurarea sărăciei în rândul copiilor în ţările dezvoltate", pentru care a fost analizată situaţia din 35 de ţări ale UE şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).

Autorul raportului, Peter Adamson, a insistat că rata sărăciei în rândul copiilor este "indicatorul cel mai important pentru o societate, pentru că arată cât de bine sunt apăraţi cei mai vulnerabili dintre cetăţeni".

De asemenea, raportul indică şi o rată de privare a copiilor de produse considerate de bază în ţările dezvoltate, aşa cum ar fi trei mese pe zi, cărţi, bani pentru excursii cu şcoala sau două perechi de pantofi.

72,6% dintre copiii din România nu au două sau mai multe dintre aceste produse, iar în Bulgaria 56,6% dintre copii se află în aceeaşi situaţie.