Casa Albă a transmis că alegerile din Rusia nu au fost în mod evident nici libere, nici corecte

Casa Albă a transmis că alegerile din Rusia nu au fost în mod evident nici libere, nici corecte, având în vedere modul în care Putin şi-a întemniţat adversarii şi i-a împiedicat pe alţii să candideze împotriva sa.

Reporter: Doina Saiciuc, Washington - Este evident că alegerile prezidenţiale din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte, dat fiind modul în care domnul Putin şi-a aruncat în închisoare oponenţii politici şi i-a împiedicat pe alţii să candideze împotriva lui, a spus purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională al Casei Albe. Cotidianul The Washington Post reaminteşte că Vladimir Putin a preluat puterea odată cu demisia la 31 decembrie 1999 a lui Boris Elţîn şi a sfidat termenul limită de două mandate prezidenţiale din 2008 încoace. După ce a servit maximul celor două mandate, a făcut schimb de poziţii cu primul ministru Dmitri Medvedev, pentru ca patru ani mai târziu să revină la preşedinţie. În 2020, Putin a fabricat amendamente la Constituţie care îi îngăduie să prezideze până în 2036, spune The Washington Post. Bloomberg arată că cei mai atenţi loialişti ai lui Putin au argumentat că nu este nevoie de alegeri şi că ar trebui să fie preşedinte pe viaţă, chiar dacă Constituţia spune că Rusia trebuie să voteze. Kremlinul crede însă că procesul electoral îi conferă o componentă de legitimitate lui Putin, în special în ce priveşte relaţiile sale cu lideri străini, drept care preferă să fabrice o victorie decisivă, pe care o prezintă ca referendum al popularităţii sale acasă în Rusia. În vreme ce Putin a evitat până acum să vină cu peste 90 de procente ca rezultat al aşa-numitelor alegeri cu care unii autocraţi se auto-recompensează în alegeri, criticii spun că mare parte din voturile exprimate pentru el au fost realizate prin presiuni asupra angajaţilor statului şi prin umplerea urnelor de vot.

Tony Halpin: Cu siguranţă ce am văzut depăşeşte de departe cele văzute în istoria post sovietică a Rusiei şi-l plasează pe Putin în compania unor anumiţi autocraţi din Asia Centrală, în termenii presupusei devoţiuni a electoratului.

Reporter: A arătat jurnalistul Tony Halpin de la Bloomberg.

Tony Halpin: Dacă este să punem în context, rezultatul acestor alegeri este cu 10 procente mai mare decât cel al ultimelor alegeri din 2018, care el însuşi a fost un record. Este ceva ce nu am mai văzut din 1991, când Boris Elţîn a câştigat alegerile după colapsul Uniunii Sovietice. Este un mesaj complet diferit, menit să arate că Putin este susţinut de o ţară unită. Dar, evident, există o mare îndoială în legătură cu unele din rezultatele pe care le-am văzut. În locuri ca Moscova şi Sankt Petersburg, de pildă, care au fost în mod istoric centre ale opoziţiei împotriva lui Putin, procentele sunt extrem de ridicate, ca şi participarea la vot în favoarea lui, ceea ce arată că a fost o foarte mică opoziţie pe teren de la moartea în închisoare a lui Aleksei Navalnîi. Protestele alegătorilor la unele centre de vot locale au fost marginale, iar oponenţii lui Putin au fost efectiv reprimaţi.

Reporter: Kremlinul este hotărât, arată Bloomberg, să facă din realegerea lui Putin o dovadă că ruşii sprijină total războiul împotriva Ucrainei şi că sunt uniţi în susţinerea sa în confruntarea cu Statele Unite şi cu aliaţii săi din NATO. Dar Putin va continua să aibă în faţă în noul său mandat provocări politice şi militare profunde. Cu războiul în mare parte în blocaj pe linia de front în Ucraina şi cu relaţiile cu Statele Unite şi aliaţii săi la cel mai jos nivel de la Războiul Rece încoace, Putin va continua probabil să încerce să divizeze Uniunea Europeană pentru a slăbi sprijinul pentru Ucraina, în vreme ce se va întoarce mai mult către China şi aşa-numitul Sud Global pentru a-şi consolida economia. Cu certitudine, Putin va urmări, de asemenea, foarte atent campaniile prezidenţiale din Statele Unite în mijlocul opoziţiei republicanilor faţă de asistenţa militară pentru Ucraina şi al ameninţărilor candidatului republican Donald Trump de a abandona apărarea aliaţilor din NATO dacă nu îşi onorează procentele de cheltuieli pentru apărare.