Candidaţii pentru şefia FMI

Postul de director al Fondului Monetar Internaţional a rămas vacant, după ce fostul şef al instituţiei financiare, Dominique Strauss-Kahn, a demisionat, acuzat fiind de delicte sexuale.

Candidaturile pot fi depuse până la data de 10 iunie, urmând ca viitorul preşedinte al FMI să fie ales pe 30 iunie.

Până acum, de funcţia de preşedinte al FMI s-au arătat interesate Franţa, Belgia şi Mexic. Sunt în continuare aşteptate candidaturile din partea Chinei, Indiei şi Africii de Sud.

FMI a anunţat vineri că a iniţiat procesul de selecţie a viitorului director executiv, care ar trebui să se încheie, prin consens, la 30 iunie.

În prezent, Dominique Strauss-Kahn se află în New York, unde a fost eliberat pe cauţiune, fiind acuzat de tentativă de viol şi agresiune sexuală.

Procurorii au spus că fostul şef al FMI va fi reţinut temporar într-o mică clădire din Manhattan, în aria aşa-numitului "inel de oţel", o reţea de camere video private, care se află în apropierea locului în care se înălţau turnurile gemene.

Nominalizaţi la funcţia de preşedinţie a FMI

Marea favorită pentru funcţia de preşedinte al FMI pare a fi ministrul francez de finanţe, Christine Lagarde, care a primit inclusiv susţinerea Germaniei şi a Marii Britanii. În vârstă de 55 de ani, în 2009, Christine Lagarde a fost aleasă de publicaţia Financial Times drept cel mai bun ministru de finanţe, transmite BBC.
Nominalizat de ministrul de finanţe, şeful Băncii Mexicului, Agustin Carstens, şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei în calitate de decident politic economic în ţara sa de origine. În ianuarie 2010, a devenit şeful Băncii Mexicului, după ce până atunci a ocupat funcţia de economist şef al băncii.
De candidatura la şefia FMI s-a arătat interesat şi ministrul belgian de finanţe, Didier Reynders. Întrebat dacă ar fi interesat de funcţie, le-a spus jurnaliştilor că anumite slujbe nu pot fi refuzate.

Alţi posibili candidaţi pentru postul de director al FMI potrivit unei analize BBC

Fostul ministru german de finanţe, Peer Steinbrueck, are puţine şanse de a deveni succesorul lui Dominique Strauss-Kahn întrucât şi-a pierdut dintre simpatizanţi ca urmare a discursurilor retorice pe care le-a ţinut în perioada 2005-2009, când s-a aflat la guvernare, în coaliţia cancelarului Angela Merkel. Şi-a atras antipatia Statelor Unite după ce a învinuit-o public pentru criza economică mondială.
Un alt posibil candidat ar fi fostul ministru al economiei din Turcia. Kemal Dervis este cunoscut pentru faptul că a salvat economia ţării într-un moment extrem de delicat. Fiind şi fost preşedinte al Băncii Mondiale, Kemal Dervis a fost văzut încă de la început ca unul dintre favoriţi.
Pe lista succesorilor lui Strauss-Kahn, se află şi fostul ministru de finanţe ak Africii de Sud, Trevor Manuel. În vârstă de 55 de ani, Trevor Manuel este un personaj respectat în cercurile economice mondiale. Născut în Cape Town, în anii 80', a fost în repetate rânduri închis de guvernul sud african fiind acuzat de acte politice. Deocamdată, anunţarea candidaturii acestuia este încă aşteptată.
O altă posibilă candidatură este cea a fostului premier britanic, Gordon Brown. În vârstă de 60 de ani, britanicul este considerat de mult de către opinia publică drept un posibil candidat pentru funcţia de director al FMI sau pentru orice altă funcţie financiară mondială. El nu se bucură însă de sprijinul actualului său succesor.
Ministrul de finanţe din Singapore, Tharman Shanmugaratnam, este un alt posibil candidat pentru vârful FMI. Ministru de finanţe din 2007, Tharman Shanmugaratnam, este de miercuri şi premier. Cu diplome de studii de Şcoala economică din Londra şi Harvard, el a devenit recent, primul asiatic care deţine postul de preşedinte al comitetului de politică consultativ al FMI.
Consilier economic al premierului Indiei, Montek Singh Ahluwlia a fost un element cheie în politica economică a Indiei, din anul 1980 şi până în prezent. În vârstă de 67 de ani, acesta a sprijinit politica pieţelor economice deschise şi a făcut presiuni asupra guvernului să să pună capăt controalelor privind preţul combustibilului şi să înlăture barierele pentru afacerile externe.