Căderea regimurilor autoritare în lumea arabă

Lumea arabă este luată pe sus de o adevărată tornadă a manifestărilor de stradă pentru libertate şi drepturi democratice, pentru dezvoltare şi creşterea nivelului de trai.

Conduse de 20-30 de ani de aceiaşi dictatori sau semi-dictatori, cu un grad avansat de corupţie a statului pe toate palierele, cu o populaţie sărăcită şi o viaţă din ce în ce mai scumpă, cu o presă controlată şi cenzurată de putere, cu acces limitat la Internet, ţările arabe s-au trezit ca la un semn.

Nemulţumirile au dus până acum la schimbarea a mai multor lideri din lumea arabă.

Primul lider care a trebuit să cedeze puterea a fost cel din Tunisia.

Preşedintele tunisian Ben Ali a fost nevoit să părăsească ţara, pe 14 ianuarie, şi să se refugieze în Arabia Saudită după mai bine de o lună de proteste.

Hosni Mubarak a părăsit puterea după 30 de ani

A urmat revoluţia din Egipt, unde fostul lider Hosni Mubarak, care a deţinut puterea timp de 30 de ani, a demisionat, pe 11 februarie, după 18 zile de proteste.

Fostul lider egiptean este judecat acum de un tribunal din Cairo, procesul acestuia fiind amânat până pe data de 5 septembrie.

Fostul preşedinte, în vârstă de 83 de ani, înlăturat de la putere la 11 februarie, în urma unei mişcări de contestare fără precedent, este acuzat că a ordonat deschiderea focului asupra demonstranţilor, dar şi de corupţie.

Hosni Mubarak a fost adus în sala de judecată la ultimul proces pe targă.

Un alt stat din lumea arabă care a fost afectat de valul de proteste a fost Yemenul.

Manifestaţiile care au început în luna ianuarie s-au soldat cu moartea a peste 180 de persoane potrivit unui bilanţ întocmit de AFP.

Punctul culminant al mişcării populare din Yemen a fost atins la 3 iunie când în urma unui atac asupra complexului prezidenţial din capitala yemenită Saana, preşedintele Ali Abdullah Saleh a fost nevoit să părăsească ţara pentru a beneficia de îngrijire medicală în Arabia Saudită.

Potrivit unor surse medicale, citate de BBC, Ali Abdullah Saleh avea arsuri de gradul doi pe faţă şi piept şi o rană sub inimă, toate provocate de obuzele care au lovit complexul prezidenţial din capitala Sanaa.

Yemeniţii acuzau regimul lui Saleh, aflat la putere de 33 de ani, de nepotism şi corupţie.

Luptă grea pentru libertate în Libia

Una dintre cele mai dure lupte de eliberare de sub un regim autoritar pare a se da în Libia.

Deşi organismele internaţionale i-au solicitat de mai multe ori liderului libian Muammar Gaddafi să cedeze puterea Consiliului Naţional de Tranziţie, acesta a refuzat.

Protestele începute în luna februarie au fost sprijinite mai târziu de forţele internaţionale.

Luni, rebeli libieni au preluat puterea în mai multe cartiere din capitala Libiei, Tripoli.

Acest fapt i-a făcut pe lideri precum Nicolas Sarkozy şi Barack Obama să afirme că sfârşitul regimului liderului libian este "inevitabil şi aproape".

O altă ţară din lumea arabă care nu îşi găseşte liniştea este Siria.

Manifestaţiile începute în luna martie s-au soldat, potrivit BBC cu moartea a peste 2000 de civili şi-a 500 de soldaţi.

De asemenea, mii de oameni au fost arestaţi de la începutul revoltelor, guvernul punând tensiunile pe seama "grupurilor teroriste".

Preşedintele american Barack Obama i-a cerut public, pe 18 august, omologului său sirian Bashar al-Assad să demisioneze.

De asemenea, într-o declaraţie comună, preşedintele francez Nicolas Sarkozy, cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic David Cameron i-au cerut preşedintelui sirian Bashar al-Assad să părăsească puterea în interesul Siriei şi al unităţii poporului său şi se pronunţă pentru noi sancţiuni ferme împotriva regimului acestuia.