C. Creţu: "Următoarele alegeri vor fi cel mai mare test pentru Europa"

Aproximativ o treime din bugetul Uniunii Europene este cheltuit pentru politica regională. Scopul este egalizarea discrepanţelor din venituri, asistenţă socială şi oportunităţi în blocul comunitar.

O mare parte a banilor merge către proiecte în cele mai sărace regiuni ale Europei. Euronews a discutat cu Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională, despre provocările cu care se confruntă în prezent departamentul său şi Europa, în general.

Euronews: Doamnă comisar, vă aflaţi la Bruxelles de mai bine de 4 ani. Aţi reuşit să acoperiţi decalajele dintre Est şi Occident, dintre regiunile sărace şi cele bogate?

Corina Creţu: Ne aflăm după o perioadă de criză, avem un studiu care arată că avem multe regiuni care se descurcă bine în a reveni pe creştere şi creare de locuri de muncă, iar alte ţări sunt, încă, în stadiul de dinaintea crizei. Suntem acum în al nouălea an la rând de creştere economică în Europa, ceea ce a ajutat mult, însă, în acelaşi timp nu am ajuns încă acolo, din cauza noilor provocări. Avem, de asemenea, o criză a migraţiei, terorism...Trebuie să ne adaptăm la toate aceste lucruri şi să facem ceea ce putem pentru a acoperi decalajele.

Euronews: După Brexit, vom avea mai puţini bani de repartizat, de exemplu, pentru Fondurile de Coeziune. Ce i-aţi sfătui pe liderii regionali, decidenţii locali? Ce tip de proiecte ar trebui să propună pentru a obţine banii?

Corina Creţu: Per ansamblu, în bugetul Uniunii Europene, reducerea medie va fi de 10%. Regretăm foarte mult plecarea Marii Britanii, însă respectăm dorinţa poporului acestei ţări. În pofida acestei dificultăţi, am reuşit să prezentăm cel mai mare pachet pentru Politica de Coeziune, de 373 de miliarde de euro. Propunem statelor membre, regiunilor, să se concentreze asupra unor elemente cheie legate de inovaţie, întreprinderi mici şi mijlocii, eficienţă energetică - ceea ce reprezintă acum principala forţă motrice pentru întreaga economie europeană. Credem că trebuie să acordăm multă atenţie părţii sociale. În mod clar, cred că trebuie să facem un mare efort pentru ca oamenii să simtă ceea ce face Europa. Pentru că eu cred că trebuie să înceteze acest joc, conform căruia tot ceea ce vine de la Bruxelles este rău, iar tot ceea ce e bun vine de la primarii şi preşedinţii guvernului regional. Pentru că noi toţi avem de pierdut, dacă vom continua să facem asta şi să nu recunoaştem ceea ce face Uniunea Europeană pentru cetăţenii săi.

Euronews: Parlamentul European a adoptat o propunere de a lega acordarea de fonduri europene de standardele statului de drept. Cum ar putea funcţiona aceasta în viitor şi există riscul ca, în cele din urmă, oamenii să se simtă privaţi de fonduri europene din cauza greşelilor politicienilor?

Corina Creţu: Nu înţeleg, de fapt, de ce unele dintre statele membre consideră că această propunere este împotriva lor. Pentru că toţi pretindem că avem toleranţă zero pentru fraudă şi corupţie. Iar astfel s-ar proteja banii contribuabililor europeni. De exemplu, când OLAF are un dosar, suspendăm imediat finanţarea până când dosarul este soluţionat. Când mă pun în locul contribuabililor neţi înţeleg că nu poţi vedea Uniunea Europeană doar ca pe un bancomat. Este o solidaritate comună şi trebuie să fim împreună în vremurile bune, precum şi în cele tulburi.

Euronews: Aşadar OLAF (Biroul European Anti-Fraudă) poate face doar recomandări, însă dumneavoastră credeţi că ar trebui să existe o organziaţie mai presus de statele membre, cum ar fi, de exemplu, Parchetul Public European, pentru a controla aceste lucruri.

Corina Creţu: Cred cu adevărat că acesta este un pas înainte, ştiţi că de multă vreme Comisia se străduieşte să protejeze bugetul UE şi, aşa cum aţi spus, crearea unui parchet public european, care ar trebui să fie funcţional până în 2020, marchează începutul unei noi etape în lupta împotriva fraudei. Pentru că OLAF, după cum aţi spus, Biroul European Anti-Fraudă şi EPPO (Parchetul Public European) - avem o altă agenţie care are grijă de modul în care sunt cheltuiţi banii. Lucrăm în parteneriat strâns cu statele membre şi auditorii comisiei. Aşa că eu cred cu adevărat că această nouă instituţie va consolida capacitatea de gestionare a fraudei cu fonduri europene şi de protejare a banilor contribuabililor.

Euronews: Mai avem mai puţin de 100 de zile până la alegerile europene. Care este previziunea dumneavoastră, va fi o Uniune Europeană mai fragmentată? Sau va fi ea mai uşor de guvernat? Sau populiştii vor evolua? Care este previziunea dumneavoastră?

Corina Creţu: Este evident că ne aflăm într-o etapă în care valurile antieuropene şi populiste sunt în ascensiune. Şi am făcut şi un studiu despre asta. Directoratul general aflat în subordinea mea, DG REGIO, a publicat recent acest document: "Geografia nemulţumirii UE" şi acesta arată că votul anti-UE este antrenat de o combinaţie de declin economic şi industrial îndelungat, nivel scăzut al educaţiei, care este esenţială şi o lipsă a oportunităţilor de angajare. În opinia mea, alegerile vor fi cel mai mare test, după mulţi ani. Nu este vorba despre ideologii politice, este despre pro-europeni şi anti-europeni. Şi noi amândoi - dumneavoastră, ca un jurnalist foarte cunoscut şi eu, în calitate de comisar - venim din ţări care în urmă cu 30 de ani se aflau de cealaltă parte a Cortinei de Fier şi nu visasem niciodată să ajungem aici. Aşa ca eu cred că este datoria noastră să apărăm proiectul european, care este unic pe planeta noastră şi trebuie să explicăm că nu a fost întotdeauna la fel. În special generaţiei tinere, pentru că este vorba de viitorul lor. Ceea ce mi-ar plăcea să văd este ca mai mulţi tineri să apere proiectul european. Solidaritatea apare în toate documentele noastre europene. Însă, în practică - regret să spun asta - Uniunea Europeană şi statele membre au devenit mai egoiste ca oricând, aşa că eu chiar cred că trebuie să revenim la solidaritatea noastră şi să înţelegem că doar împreună putem reuşi, sau împreună putem cădea şi eşua.