Bulgaria, dependentă de combustibilii din Rusia
Bulgaria încearcă să balanseze între efortul comun ale statelor membre UE de a riposta faţă de agresiunea Moscovei în Crimeia şi menţinerea legăturilor tradiţionale cu Rusia.
Articol de Petio Petkov, corespondent RRA în Bulgaria, 10 Aprilie 2014, 21:04
Bulgaria se află în faţă celui mai serios examen de loialitate faţă de Uniunea europeană de la aderarea sa în 2007.
Ţara la sud de Dunăre încearcă să balanseze între efortul comun ale statelor membre de a riposta agresiunii Moscovei în Crimeia şi menţinerea legăturilor tradiţionale cu Rusia.
Gradul ei de dependenţă faţa de gazele, ţiţeiul şi combustibilul nuclear rusesc este cel mai înalt dintre toare ţările membre.
Practic ea nu dispune de surse alternative de gaze iar singura sa rafinărie -„Lukoil-Neftochim” Burgas, poate funcţiona din punct de vedere tehnologic numai cu ţiţei rusesc.
Nu este un secret că Bulgaria are o atitudine emoţională faţa de Rusia ce diferă de cea a Poloniei, României sau a republicilor baltice. Istoria a făcut aşa că imperiul rus a fost nu cotropitor ci eliberator al ţării de jugul turcesc prin războiul ruso-româno-turc.
Bulgaria, "ţara membră UE cea mai apropiată de Rusia"
Agenţia Reuters concluzionează că având în vedere legăturile economice şi culturale Bulgaria este ţara membra a Uniunii cea mai apropiată de Rusia.
Toate guvernele după aderare au încercat însă să demonstreze că Bulgaria nu este calul troian al Moscovei în Uniunea europeană aşa cum a declarat în 2006 într-un interviu ambasadorul Rusiei la Bruxelles Vladimir Cijov.
Mulţi bulgari, printre care şi simpatizanţi ai partidelor proeuropene, consideră că ţara nu trebuie să permită o eventuală extindere a sancţiunilor după anexiunea Crimeii.
Astfel de sancţiuni vor putea duce la alegeri anticipate în condiţiile în care guvernul Oreşearski se menţine cu voturile în parlament ale ultranaţionaliştilor din „Ataka” care se situiază net pe poziţii promoscovite şi cer recunoaşterea referendumului din Crimeia.
În ajunul vizitei secretarului general NATO Anders Fogh Rasmussen şeful diplomaţiei Cristian Vighenin a anunţat că Sofia nu va cere noi sancţiuni dar nici nu-şi va impune vetoul asupră unei decizii comune.
Din cauza poziţiei proeuropene a conducerii sale Partidul socialist, condus de liderul PSE Stanişev, ar putea pierde voturi în favoarea formaţiunilor cu poziţii proruse - ABV al fostului preşedinte Părvanov şi „Ataka”.
Un rezultat slab al PSB în alegerile pentru parlamentul european va duce, cel mai probabil, la alegeri anticipate la toamnă.
