Bulgaria a devenit ţară masiv importatoare de produse agricole
n cea mai săracă ţară din Uniunea Europenă se află cei mai mari proprietari de pământ agricol, din care unul lucrează mai mult de 100 de mii de hectare.
Articol de Petio Petkov, corespondent RRA în Bulgaria, 06 Ianuarie 2018, 09:57
În contextul Politice Agricole Comune a Uniunii Europene, Bulgaria se detaşează prin înaltul grad de concentrare a terenurilor agricole, asta în timp ce 94% din gospodăriile individuale de la sate practică agricultura de subzistenţă şi se situează în afara pieţei.
Concluziile sunt cuprinse într-un studiu al Academiei Bulgare de Ştiinţe sintetizat de Petio Petkov.
Reporter: În cea mai săracă ţară din Uniunea Europenă se află cei mai mari proprietari de pământ agricol, din care unul lucrează mai mult de 100 de mii de hectare.
Din cele 28 de ţări membre, numai în Bulgaria 4% din fermierii denumiţi agro-oligarhi, lucrează 85% din suprafeţele agricole. 65% din pământul agricol al ţării este controlat sub diferite forme de numai 22 de companii.
Agricultura Bulgariei a revenit practic la perioada marelor complexe agro-industriale, aşa-zisele APC-uri din anii '80, cu două deosebiri: proprietatea nu mai aparţine statului ci unor companii private şi gradul de prelucrare nu merită adjectivul industrial, adică se produce şi se exportă cu precădere cereale. Agro-oligarhii lucrează pământul cu cele mai moderne, cele mai puternice şi scumpe tractoare şi combine.
Este folosită pe scară largă aviaţia agricolă. Numai câţiva din marii producători se ocupă de creşterea animalelor, de producţia de legume sau de fructe. Atenţia este îndreptată spre subvenţiile europene destinate producţiei de grâu, porumb, orz şi plante tehnice. Drept urmare, Bulgaria a devenit ţara importatoare de produse agricole.
Se importă 70% din carne, 50% din lapte şi 80% din legume sau fructe. 94% din gospodăriile individuale la ţară produc numai pentru nevoile familiei şi se află practic în afara pieţei. Jumătate din muncitorii agricoli lucrează însă în aceste gospodării. Pentru marii producători, scopul numărul unu sunt subvenţiile europene.
Autorii studiului semnalează cazuri în care producţia din suprafeţe mari este lăsată pe câmp. Subvenţiile de 1200 de euro pe hectar, de pildă, au făcut ca suprafeţe mari să fie semănate cu dovleci, la care cheltuielile de producţie sunt sub 250 de euro.
Autorii studiului constată că în ultimii 27 de ani agricultura bulgară s-a îndepărtat de tradiţiile naţionale. Suprafeţele cu fructe şi legume au fost reduse de peste 10 ori faţă de anii '80.
Practic nu există sisteme de irigaţie mari. Au fost lichidate 500 de mii de locuri de muncă în sectorul agricol.
