Bucureşti-Moscova, în noua eră Putin

Ministerul român de Externe a anunţat, recent, că este în pregătire o vizită a preşedintelui Traian Băsescu, programată pentru toamna acestui an, o vizită care îl va aduce pe şeful statului român faţă în faţă cu Vladimir Putin.

În ultimii ani, România a tot insistat pe necesitatea de a avea relaţii pragmatice cu Rusia iar fostul ministru de externe, Teodor Baconschi şi-a exprimat disponibilitatea de a avea o întâlnire bilaterală cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

Întâlnirea a avut până la urmă loc, însă nu în cadru bilateral, la Bucureşti sau la Moscova, ci în marja unei reuniuni ONU, anul trecut.

Neînţelegeri politice

Teodor Baconschi a declarat atunci că a discutat cu Serghei lavrov despre creşterea schimburilor comerciale şi despre cooperarea in domeniul securitatii energetice.

Întâlnirea fostului ministru Teodor Bacosnchi cu Serghei lavrov a avut loc în contextul apariţiei unor dezvăluiri Wikileaks potrivit cărora preşedintele Traian Băsescu ar fi evocat într-o convorbire cu fostul ambasador american la Bucuresti, temeri privind Rusia.

Atunci, Teodor Baconschi a spus că Serghei lavrov nu a adus în discuţie acest subiect.

Însă au discutat despre scutul antirachetă american, care e foarte probabil să devină scut NATO la summitul Alianţei din luna mai, anul acesta, la Chicago, şi care a atras furia Rusiei.

Moscova continuă să critice România pentru că găzduieşte elemente ale scutului la Deveselu, iar România continuă să se apere spunând, ca şi americanii, că scutul este unul pur defensiv.

Totuşi, Rusia cere, repetat, să primească garanţii legale la Chicago, că scutul nu este îndreptat împotriva sa, lucru pe care SUA l-au respins foarte ferm.

Pace economică

Dacă la nivel politic, relaţia România Rusia este marcată de răceală dacă nu de tensiuni, în schimb relaţia economică pare să crească.

E drept, mai ales de partea rusă, pentru că balanţa comercială dintre România şi Rusia este copleşitor în favoarea celei din urmă.

Şi asta nu doar pentru că e vorba despre o piaţă uriaşă incomparabilă cu cea românească, dar mai ales pentru că oamenii de afaceri români şi firmele noastre pătrund cu greu într-o Rusie, rece din punct de vedere politic faţă de România, cu o reţea birocratică demnă de Kafka şi cu o corupţie universal recunoscută ca fiind sufocantă.

Dar, în domeniul energetic, lucrurile par să meargă bine iar ruşii sunt atraşi tot mai mult de România. Anul trecut, al reuniunea OCEMN de la Bucureşti, Andrei Denisov, prim-adjunctul ministrului rus a vorbit despre România cu o simpatie rară pentru urechile româneşti.

Întrebat dacă există intenţii ruseşti de cumpărare a Romgaz sau Transgaz, Andrei Denisov a răspuns că nu este persoana în măsură să dea un răspuns direct şi imediat, în schimb poate spune că Moscova este satisfăcută de cooperarea dintre sectoarele energetice român şi rus.

Dacă nu s-a pronunţat în privinţa Romgaz şi Transgaz, în schimb Denisov a anunţat că "O companie petrolieră rusească are în plan să înceapă explorarea petrolieră în platoul continental românesc al Mării Negre, şi mai sunt multe proiecte de acest fel”.

Andrei Denisov a insistat atunci pe intensificarea cooperării bilaterale în domeniul energetic:

"Dacă noi ne unim - aşa cum spun cei din domeniul petrolului şi gazelor - capacităţile şi ne dezvoltăm cooperarea în cadrul unor proiecte comune, atunci sunt sigur că guvernele din ambele ţări vor susţine astfel de planuri", a spus prim-adjunctul ministrului rus de Externe.

Apropiere prin energie

Semnele de apropiere economică sunt încurajatoare.

Anul trecut, în prezenţa premierului Vladimir Putin a fost pus în funcţiune la Soci un nou gazoduct submarin (conducta Dzhubga-Lazarevskoe-Soci) construit de o companie românească.

La realizarea acestei conducte s-a ajuns după ce, în 2009, Grup Servicii Petroliere, companie din grupul Upetrom, controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu, a anunţat că a semnat un contract de 269 milioane dolari pentru un gazoduct al cărui beneficiar este Gazprom.

În februarie 2011, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a anunţat că a încheiat contracte de explorare pentru opt perimetre petroliere, cu consorţiul format din Lukoil Overseas (Rusia) şi Vanco Internaţional (SUA), precum şi cu companii britanice, australiene, irlandeze şi româneşti.

ANRM a acordat licenţe de explorare şi exploatare pentru 20 de perimetre, în 2010 după ce a organizat licitaţii pentru concesionarea a 30 de perimetre în Dobrogea, platoul continental românesc al Mării Negre (a cărui apartenenţă în dispută ani la rând între România şi Ucraina a fost stabilită în favoarea României de tribunalul de la Haga în 2008) şi în zona de vest a României.