BREXIT: 5 întrebări pentru a înțelege noua dispută privind Irlanda de Nord

1. De ce reapar acum tensiunile în jurul Protocolului Irlanda de Nord?

Problema Irlandei de Nord a provocat discuții între Regatul Unit și Uniunea Europeană încă de la referendumul pentru Brexit din 2016. Pentru a proteja integritatea pieței comune europene fără a introduce o graniță fizică pe insula Irlanda, care ar putea amenința Acordul din Vinerea Mare din 1998, cele două părți au semnat în toamna anului 2019 un protocol care menține Irlanda de Nord în piața comună.

Aceasta presupune introducerea controalelor vamale între Irlanda de Nord și Marea Britanie și alinierea provinciei la reglementările europene, în special în ceea ce privește TVA, ajutor de stat, controale sanitare și fitosanitare etc. O rușine pentru susținătorii Brexit, convinși de beneficiile economice ale excluderii de pe piața UE.

DUP, principalul partid unionist din Irlanda de Nord, este unul dintre acești „brexiteri duri”. Din 2019, acest protocol a fost pus sub semnul întrebării de mai multe ori de către Regatul Unit. În martie 2021, Londra a decis unilateral să nu mai aplice controale vamale, declanșând celebrul „război al cârnaților” cu Bruxelles, deoarece livrările de carne refrigerată riscau să fie întârziate. De atunci, cele două părți nu au reușit să găsească un punct comun, în ciuda demisiei din luna decembrie a lui David Frost, negociatorul din partea britanică, și a transferului dosarului către ministrul de Externe, Liz Truss.

Tensiunile au reizbucnit în timpul alegerilor din Irlanda de Nord de la începutul lunii mai. Pentru prima dată, partidul republican Sinn Fein a ieșit pe primul loc și va trebui să formeze un guvern cu unioniștii DUP, după o guvernare comună moștenită din acordurile din 1998. DUP refuză să formeze guvern până când protocolul nu va fi încheiat.

2. De ce denunță Boris Johnson un acord pe care l-a semnat?

Este greu de spus dacă prim-ministrul britanic intenționa deja să renegocieze acest protocol atunci când l-a semnat în toamna lui 2019. Cert este că atunci când a venit la putere, dosarul Brexit era în impas, între dorința „brexiterilor” să se distanțeze de UE și de nevoia de a proteja acordurile din Vinerea Mare. Semnarea acestui protocol a fost un pas preliminar către acordul de retragere. Dar a fost trăit ca o trădare de către DUP.

De la începutul anului 2021, Irlanda de Nord a cunoscut o instabilitate politică severă. Guvernul a căzut de două ori și perspectiva formării unui nou executiv la Stormont după alegeri rămâne extrem de incertă.

În acest context, Boris Johnson a prezentat, luni, în parlament, proiectul său de lege de modificare a protocolului nord-irlandez. În special, intenționează să aplice controale vamale numai produselor destinate UE și să restrângă jurisdicția Curții Europene de Justiție. O linie roșie pentru Comisie.

3. Este legală abordarea lui?

Potrivit presei britanice, procurorul general, Suella Braverman, s-a exprimat în favoarea acestui proiect pe motiv că face posibilă protejarea acordurilor de la Belfast. Opoziţia a cerut guvernului să facă publică această opinie. În ceea ce privește Comisia Europeană, ea vede în acest text o încălcare a dreptului internațional, dacă ar fi adoptat așa cum este. După o analiză atentă a textului, executivul UE nu va avea de ales decât să lanseze procedurile legale prevăzute de acordul dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană.

4. Va trece acest proiect de lege?

Guvernul britanic continuă să spună că preferă o soluție negociată unei denunțări unilaterale a protocolului nord-irlandez. Dar amenințarea unei denunțări unilaterale nu a emoționat Comisia, care consideră că a dat dovadă de flexibilitate în propunerile sale publicate în octombrie. Chiar dacă Boris Johnson dorește să adopte acest proiect de lege, riscă să întâmpine rezistență. Recentul vot de cenzură, care a strâns 148 de voturi împotriva sa în propria sa tabără, nu facilitează adoptarea unui text controversat, ca să nu mai vorbim de posibilitatea de a fi blocat în Camera Lorzilor timp de câteva luni.

Abordarea a fost criticată și de angajatori, care o văd ca un risc pentru investițiile străine. „Sunt în mod clar de părere că europenii sunt inflexibili. În același timp, măsurile noastre de acțiune unilaterală nu vor ajuta”, a declarat Tony Danker, șeful Confederației Industriei Britanice (CBI).

5. Va stabiliza acest lucru situația politică din Irlanda de Nord?

Dacă protocolul a slăbit consensul politic din Irlanda de Nord, nu există nicio garanție că modificarea lui îl va restabili. DUP solicită ștergerea definitivă a protocolului. Londra nu merge atât de departe. Potrivit „Times”, mai mulți miniștri britanici au pus condiția ca DUP să formeze mai întâi un guvern la Belfast pentru a promova legea prin Camera Lorzilor.

Mai problematic este că actualul protocol este susținut de o parte a opiniei publice din Irlanda de Nord, în special de companiile locale, care beneficiază de menținerea pe piața comună. Cifrele recente ale Oficiului pentru Statistică Națională din Marea Britanie (ONS) arată că Irlanda de Nord este singura regiune, alături de Londra, care a revenit la nivelul său de PIB de dinainte de pandemie.

Liderul Sinn Fein, Mary Lou McDonald, a declarat duminică la Sky News că protocolul din Irlanda de Nord funcționează, recunoscând în același timp că mai există „probleme de soluționat”. „Există mecanisme pentru a face acest lucru”, a spus ea, denunțând proiectul „distructiv” al guvernului britanic.

Autor: Ingrid Feuerstein

Traducerea: Ruxandra Lambru/RADOR.