Biserica Ortodoxă a Greciei, afectată de criză

Legăturile strânse dintre statul elen şi Biserica Ortodoxă se transformă dintr-o binecuvântare într-un blestem pentru cler, întrucât guvernul are probleme în finanţarea instituţiei într-o perioadă în care grecii obişnuiţi au nevoie cel mai mult de programele caritabile ale acesteia, potrivit Reuters.

Din cauza fondurilor reduse acordate Bisericii Ortodoxe ca urmare a austerităţii, doar unu din zece preoţi retraşi este înlocuit.

Rămasă fără bani, Biserica caută noi surse de finanţare, însă în pofida unui nou spirit antreprenorial, precum planul unei mănăstiri de a construi o centrală pentru producţia de energie solară, numărul preoţilor scade puternic, iar cei rămaşi se confruntă cu reduceri de salarii.

Totodată, Biserica se luptă să menţină deschise cantinele sociale, în condiţiile în care şomajul are o creştere puternică iar sărăcia devine din ce în ce mai acută.

"Sistemul se prăbuşeşte", a afirmat Ignatios Stavropoulos, un preot grec cu vederi moderne, care are propria sa pagină pe reţeaua LinkedIn.

Preoţi, salariaţi la stat

Printr-un acord vechi de 60 de ani, statul a acceptat să plătească salariile preoţilor în schimbul unor proprietăţi extinse ale Bisericii, care includ şi terenuri.

Fapt ce face ca peste 10.000 de preoţi să fie plătiţi de guvern, ceea ce adaugă cheltuieli de 190 de milioane de euro la bugetul ţării.

Conform înţelegerii cu creditorii internaţionali, care a salvat Grecia de la faliment, guvernul taie salariile, care pentru preoţii obişnuiţi ajung la 1.000 de euro pe lună.

Guvernul de la Atena va suporta cheltuielile doar pentru angajarea unui singur preot care să înlocuiască alţi zece ieşiţi din sistem, situaţie care conduce la locuri vacante în parohiile izolate.

Biserica a redus la minim cheltuielile din oraşe pentru a economisi bani pentru cantine sociale şi acţiuni caritabile pe care le desfăşoară pentru persoanele fără adăpost sau fără loc de muncă.

Aproximativ 80% din greci cred în Dumnezeu, un procentaj ridicat în Europa, însă Biserica atrage de multe ori critici pentru legăturile prea strânse cu statul.

Mulţi cetăţeni consideră că Biserica deţine încă prea multe proprietăţi, plăteşte prea puţine taxe şi în general nu contribuie cât ar trebui, în timp ce pentru omul obişnuit taxele cresc.

Preoţii resping însă astfel de afirmaţii, "Este o legendă că ne înecăm în bani", a spus părintele Irinaios Laftsis, preot din dioceza Alexandroupolis.

În ultimele decenii, Biserica a transferat 96% din proprietăţi către stat. În plus, a anunţat că anul trecut a plătit taxe de 12,6 milioane de euro, subliniind că nu a avut un tratament preferenţial faţă de alte organizaţii nonprofit.

Pentru a acoperi deficitul de preoţi, unii episcopi permit mirenilor să ţină slujbe. Aceşti voluntari nu primesc salarii de la stat şi nu poartă veşmintele caracteristice preoţilor.

De exemplu, un ofiţer în rezervă a început recent să ţină slujba în satul Avantas, din apropierea graniţei cu Turcia, a spus părintele Irinaios.

"Preoţii din satele mici se retrag sau mor şi nu este nimeni să îi înlocuiască. Vom avea o problemă uriaşă", a spus el.