Belgia şi "pericolul secesiunii"

Belgia a aniversat joi instaurarea monarhiei şi depunerea, la 1831, a jurământului de către Regele Leopold I.

Membră fondatoare a NATO, a Uniunii Europene şi foarte activă în Uniunea economică Benelux, Belgia zilelor noastre se găseşte în situaţia în care, de peste un an, nu are guvern.

Regele Albert al II-lea s-a declarat profund dezamăgit că nici măcar de Ziua Naţională nu a putut anunţa formarea unui nou executiv.

Regele Belgiei crede că dacă Belgia dispare, dispare şi Uniunea Europeană. De ce? Este ştiut că Flandra, provincia mai dezvoltată a Belgiei, a votat anul trecut pentru partidele separatiste, care vor şi abolirea monarhiei.

Teza separării Flandrei de Valonia, mai săracă, nu este nouă şi a fost preluată de Marine Le Pen, candidata la preşedinţie a Frontului Naţional Francez, de extremă dreapta, care crede că, dacă se agravează criza politică din Belgia, Franţa ar trebui să întindă o mână Valoniei, cu alte cuvinte, s-ar subînţelege să alipească această provincie la Franţa.

Mai degrabă discretă în ultima perioadă, Marine Le Pen a decis să serbeze în felul ei Ziua Naţională a Belgiei şi să facă astfel presa să vorbească din nou despre ea.

"Dacă Belgia s-ar destrăma, dacă Flandra şi-ar declara independenţa - ipoteză din ce în ce mai credibilă - Republica Franceză ar fi onorată să primească Valonia la sânul ei' - scrie lidera Frontului Naţional, de extremă dreapta, într-un comunicat.

Cotată cu şanse în cărţile pentru alegerile prezidenţiale din Franţa de anul viitor, doamna Le Pen crede că legăturile istorice care unesc cele două popoare sunt mult prea profunde pentru ca Franţa să abandoneze Valonia francofonă.

Marine Le Pen face însă o concesie democratică. 'Este de la sine înţeles că decizii importante pentru viitorul popoarelor noastre - scrie ea în comunicat - nu vor putea fi luate decât duăpă consultarea francezilor şi valonilor prin referendum.

Criza politică pe care o traverserază Belgia, care de peste 400 de zile nu are guvern, se agravează - întăreşte Marine Le Pen - şi, cum nu este găsită o soluţie, valonii şi flamanzii sunt aruncaţi într-o incertitudine teribilă. Nimeni nu se bucură de această situaţie şi toată lumea în Franţa împărtăşeşte grija belgienilor.

De aceea - conchide lidera Frontului Naţional - este răspunderea Franţei şi a francezilor să întindă mâna valonilor'.

Secesiunea Belgiei? Implicaţii şi consecinţe

La alegerile de anul trecut din iunie, după ce flamanzii separatişti au obţinut o victorie considerată istorică, s-a vorbit despre faptul că Belgia se află pe drumul secesiunii.

Jurnalistul Bogdan Munteanu vorbeşte despre posibilitatea unui astfel de scenariu, despre implicaţii şi consecinţe.

Dacă ar fi să credem că totul e o teorie a conspiraţiei, am zice că Belgia se apropie de secesiune cel puţin în ultimii 20-30 de ani, de când sistemul federal a devenit mai lax. Dar, din păcate, tot ceea ce părea o glumă proastă, după ultimele alegeri din iunie 2010, a devenit foarte aproape de realitate.

Ţara aceasta nu are un guvern de 400 de zile, are doar un guvern care administrează treburi curente, dar cu miniştri şi premier neavând drept de semnătură pe anumite acte importante, să facă nişte reforme absolut necesare, Belgia fiind chiar în rândul ţărilor care sunt cu probleme în zona euro, chiar dacă un pic mai departe de problemele Irlandei, Portugaliei, Greciei şi a depăşit încă de acum câteva luni recordul de ţară care să nu aibă un guvern, după alegeri democratice, stabil, deţinut de Irak.

Şi au fost nenumărate încercări din partea regelui să se ajungă la o înţelegere între flamanzi şi valoni şi nu s-a reuşit. Ambele părţi rămân pe poziţii ireconciliabile şi devine din ce în ce mai posibil ca ceea ce a spus Marine Le Pen, cel puţin prima parte a declaraţiei, să devină perfect plauzibil, ca Belgia să se rupă în două părţi: Flandra şi Valonia.

Acum, dacă ar putea să se integreze în Franţa sau nu, rămâne discutabil, dar din punct de vedere economic pare mai plauzibil ca o Flandră independentă să supravieţuiască, decât o Valonie independentă.

O secesiune a Belgiei şi eventuala alipire a Valoniei la Franţa ar însemna şi modificarea frontierelor în interiorul Uniunii Europene. Ce consecinţe ar putea decurge de aici şi asupra altor zone delicate, Spania, Irlanda de Nord...?

Bogdan Munteanu: În primul rând, desigur că s-ar crea nişte precedente, dar în al doilea rând, la nivel european s-ar crea din nou o criză la fel de gravă ca şi criza legată de problemele eurosistemului. Ar fi o criză politică, pentru că instituţiile Uniunii Europene nu ar şti cum să reacţioneze, pentru că teoretic, prin Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare în 2010, ar fi o posibilitate teoretică ca statele Uniunii Europene să ceară dreptul de secesiune din Uniunea Europeană, dar o situaţie teoretică nu a fost prevăzută în Tratatul de la Lisabona sau alte tratate. Privind această ipoteză a unui stat care se rupe, cum ar fi statele succesoare ale Belgiei, să zicem? Ar fi automat în Uniunea Europeană? Ar trebui să-şi depună, să zicem, o candidatură? Ar trebui să fie reverificată îndeplinirea unor criterii politice şi economice? Ar fi foarte, foarte problematic pentru Uniunea Europeană.