Belgia organizează alegeri legislative anticipate

Belgia riscă să ajungă să preia preşedinţia Uniunii Europene la 1 iulie fără a avea guvern.

Vineri s-a încheiat campania electorală pentru alegerile legislative anticipate de duminică.

Scrutinul este considerat a fi crucial, pentru că există temerea că s-ar putea ajunge chiar la dezmembrarea ţării, ca urmare a disputei tot mai adânci între flamanzi şi valonii francofoni.

Se contează pe o prezenţă consistentă la vot, ţinând cont de faptul că pentru cei 7,7 milioane de alegători belgieni votul este obligatoriu prin lege.

Partidele politice şi-au făcut publice ultimele mesaje către alegători, însă incertitudinea rămâne totală în legătură cu rezultatul scrutinului.

Ultimele sondaje de opinie dau câştigător Partidul Socialist în tabăra francofonă şi Noua Alianţă Flamandă, un partid naţionalist flamand, care pare să-i fi depăşit nu numai pe creştin-democraţii flamanzi ai premierului Yves Leterme, ci şi extrema dreaptă flamandă, adică Partidul Vlaams Belang.

Partidul Liberal Flamand, Open VLD, cel care a provocat căderea coaliţiei de guvernare în urmă cu mai puţin de două luni, ar putea să fie marele perdant al alegerilor, ceea ce ar face ca strategia sa de câştigare a electoratului prin alegeri anticipate să se fi dovedit greşită.

Dacă sondajele vor fi confirmate de alegători la urne, întrebările pe care şi le pun presa şi mediile politice sunt, dacă socialiştii francofoni vor fi dispuşi să negocieze formarea viitorului guvern cu naţionaliştii flamanzi şi aceştia, la rândul lor, cu cine ar accepta să negocieze?

Analiştii politici sunt însă de părere că, deşi sondajele sunt credibile, surprizele nu sunt excluse la finalul scrutinului, ce se va încheia duminică după-amiază, la ora 16:00, ora României.

Demisia guvernului condus de creştin-democratul falmand, Yves Leterme, a fost provocată de plecarea din coaliţie a liberalilor flamanzi, ca urmare a vechei dispute în legătură cu drepturile lingvistice, electorale şi juridice ale francofonilor ce trăiesc în arondismentul Bruxelles-Halle-Vilvoorde, situat la pereferia Bruxellesului, în regiunea flamandă.

Partidele flamande cer separarea acestui arondisment, ceea ce ar face ca 130.000 de francofoni să rămână în regiunea flamandă, fără drepturi lingvistice şi fără a putea să mai voteze pentru candidaţii francofoni la Bruxelles.

O adâncire a acestei dispute riscă să ducă la scindarea ţării, iar astăzi miliardarul belgian, Albert Frere, cunoscut pentru declaraţiile foarte rare în presă, a afirmat într-un interviu pentru cotidianul "Le Soir" că disputele între cele două comunităţi lingvistice au luat o turnură absurdă şi că nu pot duce decât la catastrofă.