Belgia intră în 2011 fără guvern

În Belgia, urmează a fi făcut public, un plan care să scoată ţara dintr-o lungă criză politică, propunerea aparţinând unui politician socialist flamand.

Belgia, condusă de un guvern interimar în ultimele şapte luni, este divizată de diferendele dintre francofoni şi flamanzi, iar neînţelegerile politice au din ce în ce mai multe efecte nedorite, în plan economic.

Pe fondul crizei economico-financiare şi a problemelor apărute în zona euro, oamenii de afaceri au ridicat la niveluri-record valoarea dobânzilor la împrumuturile făcute de statul belgian.

Belgia intră în 2011 tot fără guvern, după aproape şapte luni de la alegerile anticipate.

Scenariile vehiculate imediat după alegerile de la 13 iunie lăsau să se înţeleagă că ar fi de dorit ca Guvernul premierului demisionar Yves Leterme să conducă afacerile curente până la sfârşitul anului, aşa încât să nu fie afecată preşedinţia belgiană a Uniunii Europene, pregătită de Leterme şi de oamenii lui.

Dar mandatul în fruntea Uniunii s-a încheiat, iar probabilitatea formării unui guvern nu se întrevede deocamdată.

Însă, ultimul reprezentant al Regelului Albert a II-lea, însărcinat cu găsirea unui compromis între cele şapte partide implicate în negocieri, a redactat o notă pe baza căreia se va încerca ajungerea la un acord.

Johan Vande Lanotte va trimite textul de 50 de pagini celor şapte partide de la care aşteaptă miercuri un răspuns.

Partidele au deci două zile la dispoziţie pentru a analiza propunerile şi apoi trebuie să spună dacă sunt de acord cu textul ca bază pentru reluarea negocierilor.

Propunerile făcute de Johan Vande Lanotte nu sunt publice, nu se ştie exact în ce constau, însă temele avute în vedere sunt cele care constituie mărul discordiei dintre francofoni şi flamanzi.

Reforma legii de finanţare, autonomia fiscală, transferul de competenţe de la guvernul federal la guvernele regionale, finanţarea regiunii Bruxelles şi soarta arondismentului Bruxelles - Vilvoorde, aflat la periferia Bruxellesului, în regiunea flamandă, dar locuit majoritar de francofoni ale căror drepturi sunt în pericol.

Negociatorul Johan Vande Lanotte se aşteaptă ca partidele să nu respingă propunerile sale, chiar dacă nu vor fi acord cu ele în totalitate, şi să se aşeze la masa negocierilor.

Un refuz ar antrena ţara în alegeri anticipate, iar analiştii politici avertizează că în acest caz va exista riscul unor speculaţii financiare, la adresa Belgiei