Bătălia pentru Mosul continuă

Numărul luptătorilor ISIS este undeva între 4.000 şi 8.000. Se pare că nu sunt mulţi străini printre ei, ci mai mulţi sunt localnici.

Plecarea străinilor din Mosul este considerată, cel puţin parţial, şi ca un risc crescut pentru Europa, dacă vor veni încoace cu intenţii teroriste.

Cei care au rămas în oraş - spune Reuteres - l-au transformat într-o fortăreaţă. Au plantat bombe, au minat clădiri şi drumuri, au înterzis populaţiei de aproximativ un milion şi jumătate de locuitori să părăsească oraşul, cu intenţia de a-i folosi ca scuturi umane.

Majoritatea străzilor din oraş sunt înguste, nu permit intrarea vehiculelor militare sau a tancurilor. Deci, oraşul va trebui recucerit în lupte dificile, cu posibile pierderi considerabile de vieţi omeneşti.

Reuters citează surse care speră că luptătorii ISIS să poată fi măcar parţial convinşi să renunţe la credinţa faţă de mai marii aşa-numitului Stat Islamic. Se pare că există deja informaţii despre dezbinare şi rebeliuni apărute printre membrii ISIS.

După experienţa din Alep ne putem aştepta şi la o criză umanitară în Mosul, pentru că pregătirile de acordare a ajutorului pentru populaţia oraşului sunt mult întârziate sau blocate din lipsă de fonduri.

Într-o situaţie şi aşa complicată intervin tensiunile apărute la sfârşitul săptămânii între autorităţile de la Bagdad şi cele de la Ankara. Turcia insistă să participe în operaţiunea de la Mosul, argumentând prin responsabilitatea pe care o are pentru populaţia turcmenă şi pentru arabii sunniţi, într-o zonă care odinioară făcea parte din Imperiul Otoman.

La sfârşitul săptămânii trecute, militari turci au ajutat cu focuri de artilerie şi tir al tancurilor luptele din zonă, la solicitarea luptătorilor peshmerga, iar acum oferă şi susţinere aeriană cu patru avioane F-16.

Premierul Irakului, Haider al-Abadi, a declarat că ajutorul Turciei nu este dorit şi că trupele şi armamentul pe care aceasta l-a plasat într-o zonă din nordul Irakului nu au autorizarea Bagdadului.

Zona Mosul-ului este un amalgam etnic şi religios format din arabi, turcmeni, kurzi, yazidi, creştini, sunniţi şi şiiţi; majoritatea este formată, însă, din arabi sunniţi. Turcia doreşte să-şi crească aria de influenţă în zonă, iar liderii ei fac referiri deschise la teritoriul Imperiului Otoman. Autorităţile de la Bagdad se simt ameninţate; Statele Unite ale Americii fac eforturi pentru a păstra forţa de atac concentrată asupra eliminării ISIS, fără deschiderea de fronturi noi.

Conflictele din Orientul Mijlociu, sudul Sudanului, Sahel, au produs imensă durere - a spus ieri, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, la aniversarea acestei organizaţii internaţionale, 24 octombrie marcând intrarea în vigoare, în 1945, a Cartei ONU.