Atacarea ambasadelor, o tradiţie iraniană

Televiziunea publică iraniană a transmis în direct imagini de la locul incidentului, cu manifestanţii care spãrgeau cu pietre, ferestrele ambasadei, strigând "Moarte Angliei!" şi "Ambasada trebuie ocupată".

Atacul asupra ambasadei Marii Britanii din Teheran, nu este primul de acest fel, dar până acum a fost vorba de obicei doar de proteste în faţa clădirii, cu pancarde şi sloganuri, atunci când sunt aniversate diverse momente din istoria modernă iraniană sau când Iranul a mai primit câte o serie de sancţiuni din cauza programului nuclear, suspectat că are ca scop obţinerea bombei nucleare.

E drept însă că niciodată perimetrul ambasadei nua fost încălcat astfel. Protestul intervine după ce duminică, parlamentul iranian a votat pentru expulzarea ambasadorului britanic la Teheran şi pentru reducerea relaţiilro diplomatice cu Londra.

Opoziţia acuză

Bloggerul iranian militant Shahin Hamidi consideră că nu este vorba despre o manifestaţie spontană şi că are legătură cu faptul că Marea Britanie a fost de acord cu noua serie de sancţiuni pe care Statele Unite o vor aplica Iranului pentru afacerile şi tranzacţiile din domeniul petrolier.

"Să ştiţi că au fost mai multe dăţi când aşa-zişi studenţi sau militanţi au demonstrat sau atacat ambasade, susţinând că protestează spontan. Să fim serioşi! Nimeni nu protestează aici spontan, decât împotriv regimului", scrie Shahin Hamidi.

Astfel de mitinguri sunt puse la cale de regim, fie prin miliţiile de voluntari Basij fie prin gărzile revoluţionare Pasdaran.

Aşa zisele ciocniri cu forţele de ordine sunt doar de ochii lumii, in fapt protestele la ambasadele străine sunt dirijate” consideră Hamidi.

SImilarităţi istorice

Atacul asupra ambasadei Marii Britanii seamână cu cel din 1979 asupra ambasadei Statelor Unite, care a dus la ruperea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.

Atunci tinerii care au atacat ambasada s-au declarat susţinători ai liderului suprem de atunci Khomeini, iar cei de acum au revendicat atacul sub numele "susţinători ai liderului suprem" făcând referire la actualul lider, ayatollahul Khamenei.

Şi în 1979 şi acum, atacatorii au denumit ambasadele, "cuiburi de spioni".

Dar similarităţile sunt luate în derâdere de bloggerul Shahin Hamidi.

"Exact pe asta au mizat autorităţile, pe asemănările cu atacul asupra ambasadei americane din 79, tocmai ca să dea uns emnal puternic. Eu nu aş lua asta prea ins erios. Paradoxal, deşi sunt ţări mult mai agresive în declaraţii faţă de Iran, ca de exemplu Franţa, de obicei protestele au loc la ambasada Marii Britanii, pentru că există o antipatie profundă faţă de britanici în Iran, încă de când primele resurse petroliere iraniene, înainte de revoluţia islamică, au fost exploatate de britanici iar nimic din profituri nu a ajuns la iranieni" explică bloggerul iranian.

Plăcinte pedepsite în stil iranian

În Iran, protestele în faţa ambasadelor străine sunt ceva obişnuit.

Când în Danemarca au apărut acum câţiva ani caricaturi ale profetului Mahomed, miliţiile de voluntari Basij au organizat o serie de mitinguri de protest în fata ambasadei Danemarcei. Iranienii au găsit de cuviinţă să sancţioneze Danemarca şi în altfel. În Iran este foarte popular un anume tip de plăcinte daneze.

Ca să pedepsească Danemarca pentru caricaturile profetului, iranienii au redenumit plăcintele şi de atunci ele sunt comercializate sub numele "Trandafirul lui Mohamad”.