Aspecte din conferinţa de presă anuală a preşedintelui rus, Vladimir Putin

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a susţinut ieri, conferinţa de presă anuală, exact înainte de anunţarea datei alegerilor prezidenţiale, care vor fi anul viitor în martie şi a anunţat o formulă, poate mai puţin aşteptată de candidatură la următoarele alegeri: Constituţia Rusiei permite două mandate prezidenţiale consecutive, după prima serie Putin a făcut o pauză de un mandat, între timp a crescut durata mandatului prezidenţial, iar acum ar trebui să candideze pentru un al patrulea mandat.

La asemenea conferinţă de presă subiectele de politică externă sunt reduse la minim, dar nu au lipsit întrebările legate de relaţiile cu SUA şi cu preşedintele Trump.

Corespondentul Radio România Actualităţi, Alexandru Beleavschi, a selectat câteva secvenţe.

Săptămâna trecută, Vladimir Putin şi-a anunţat candidatura pentru cel de-al patrulea mandat prezidenţial, fiind favoritul absolut al alegerilor din martie. Ieri, la tradiţionala sa conferinţă de presă maraton de sfârşit de an el a anunţat că va candida ca independent sau, conform terminologiei oficiale, în calitate de candidat autopropus, dar, a spus Putin, va accepta sprijinul oricăror partide şi organizaţii care vor dori să-l susţină.

Marea majoritate a întrebărilor s-au referit, conform aşteptărilor, la subiecte interne şi chiar locale, între răspunsurile pe teme externe, cele mai relevante fiind legate de relaţiile cu Statele Unite.

Ca şi cu alte ocazii, liderul de la Kremlin a acuzat Washingtonul de încălcarea de facto a Tratatului privind rachetele cu rază medie şi scurtă de acţiune, prin desfăşurarea la baza antirachetă din România la sol a unor lansatoare navale capabile să lanseze asemenea rachete. Reamintesc că SUA acuză la rândul lor Rusia că una din noile rachete ruseşti, recent testate încalcă ea acest tratat.

Referindu-se la investigaţiile din SUA legate de contactele membrilor echipei lui Donald Trump cu oficialii ruşi, Putin a caracterizat aceste investigaţii ca o încercare a celor aflaţi în opoziţie faţa de Donald Trump de a-i delegitima acţiunile. Între intenţiile nerealizate ale lui Donald Trump, Putin a menţionat incapacitatea liderului de la Casa Albă de a ameliora relaţiile cu Rusia. El şi-a exprimat însă speranţa că Trump doreşte în continuare să îmbunătăţească relaţiile ruso-americane şi că acestea se vor normaliza în cele din urmă, ceea ce va permite - a spus Putin - Rusiei şi Statelor Unite să conlucreze mai eficient în combaterea terorismului, proliferării armelor de distrugere în masă şi rezolvării conflictelor regioanale, cum sunt cele din Orientul Mijlociu şi Coreea de Nord.

În legătură cu problema nucleară nord-coreeană, Vladimir Putin a reafirmat că Rusia nu recunoaşte statutul nuclear al regimului de la Phenian şi a numit contraproductivă politica acestuia. Tot el însă a acuzat Statele Unite că la vremea respectivă ar fi provocat retragerea regimului nord-coreean de la negocierile multilaterale privind programul nucler şi a cerut Washingtonului şi Phenianului să înceteze să tensioneze situaţia. Pe de altă parte, a declarat preşedintele Putin, Rusia a spus Statelor Unite că în cazul în care acestea ar intenţiona să atace Coreea de Nord cu arme de mare precizie nenucleare americanii nu vor şti cu exactitate amplasarea tuturor ţintelor, în timp ce o singură lovitură poate provoca urmări catastrofale. În acelaşi timp, preşedintele Putin a numit un semnal foarte bun declaraţiile secretarului de stat american Rex Tillerson că Washingtonul este gata să negocieze direct cu Phenianul şi a subliniat că în acest caz Rusia este gata să coopereze cu Statele Unite.