APCE cere Rusiei eliberarea ucrainienilor arestați după anexarea Crimeei

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a cerut ieri Rusiei într-o rezoluţie să îi elibereze pe toţi deţinuţii ucraineni arestaţi după anexarea Crimeei în anul 2014.

O cerere similară i-a fost lansată recent Moscovei de Parlamentul European.

De la Strasbourg, cu mai multe informaţii, trimisul RRA, Dan Preda.

În pofida unei precarităţi bugetare vizibile datorate refuzului Rusiei de a-şi mai plăti cotizaţia de 33 de milioane de euro, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei nu abdică de la statutul său de apărător al dreptulurilor omului, iar într-o rezoluţie adoptată în penultima zi a sesiunii de vară cere imperativ Moscovei să elibereze fără întârziere toţi prizonierii politici ucraineni încarceraţi după anexarea Crimeei.

Unii dintre jurnaliştii prezenţi aici, la Strasbourg, estimau că adunarea îşi va îndulci cel mai probabil tonul, în dorinţa de a readuce aici Rusia, a cărei delegaţie s-a retras în semn de protest după ce i s-a ridicat dreptul de vot, şi implicit importanta contribuţie rusească la bugetul organizaţiei.

Nu a fost deloc aşa. Toţi vorbitorii, este adevărat mai mult ucraineni şi baltici, au acuzat Rusia pentru anexarea Crimeei, pentru arestarea fără motiv a circa 70 de ucraineni, care ar fi supuşi unor torturi grele, pentru faptul că unul dintre deţinuţi, cineastul ucrainean Oleg Senţov se află într-o stare gravă, făcând greva foamei de mai bine de o lună de zile, şi pentru că, în fine, după cum concluziona raportorul Emanuel Zingeris din Lituania, din 1996, de la aderare, Rusia şi-a neglijat sau încălcat sistematic obligaţiile asumate.

Documentul aprobat întăreşte ceea ce în urmă cu două săptămâni Parlamentul European solicita Moscovei, şi anume, eliberarea prizonierilor, renunţarea la tratamente inumane şi asigurarea unei asistenţe medicale adecvate pentru deţinuţi.

În acelaşi scop, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, s-a deplasat la Moscova săptămâna trecută, unde s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin şi cu ministrul de externe Lavrov.

Partea rusă preciza atunci că e prematur să se vorbească de soluţionarea acestei chestiuni, în schimb a atras atenţia asupra necesităţii respectării drepturilor minorităţilor naţionale din Uraina, puternic afectate de Legea educaţiei din 2017.

Aproape 400.000 de români trăitori acolo sunt şi ei afectaţi de această lege.