Antony Blinken a participat la ultima reuniune ministerială NATO în calitate de secretar de stat al SUA

La ministeriala NATO a participat, în calitate de secretar de stat, Antony Blinken. Oficialul american a spus cu adresă către Donald Trump, viitorul preşedinte al Statelor Unite, că a fi membru NATO este cea mai bună garanţie împotriva războiului, dat prin angajamentul asumat în Articolul 5 al tratatului. Pe de altă parte, Consiliul Atlantic consideră că forţa de reacţie NATO trebuie să fie una rapidă pentru a fi relevantă. Preşedintele ales Donald Trump a selectat numărul doi de la Pentagon, în persoana miliardarului Stephen Fineberg.

Despre aceste subiecte a transmis de la Washington, Doina Saiciuc: A fi membru NATO este cea mai bună garanţie împotriva războiului, dat fiind angajamentul asumat prin Articolul 5 al tratatului, a spus Antony Blinken la ultima reuniune ministerială NATO la care a participat ca secretar de stat. A fost clar că Antony Blinken a subliniat politica administraţiei Biden faţă de NATO şi Ucraina, în speranţa unei continuări a ei în mandatul viitoarei administraţii Trump. În mediul public şi în cel privat, consilierii preşedintelui ales Trump vorbesc despre propuneri de a pune capăt războiului din Ucraina, care ar urma să cedeze parte din teritoriul său Rusiei. La Bruxelles, la încheiere reuniunii ministeriale NATO, secretarul de stat Antony Blinken a insistat astăzi asupra filozofiei administraţiei Biden, care îşi va încheia mandat în ianuarie anul viitor.

Antony Blinken: Ucraina şi ucrainenii vor decide propriul lor viitor. Orice decizie cu privire la modul în care acţionează Ucraina în legătură cu agresiunea Rusiei, unde vrea să ajungă, ce vrea să facă, acestea sunt decizii pe care Ucraina şi conducerea sa democratică trebuie să le ia. Din prima zi am afirmat că nimic nu va fi hotărât fără Ucraina. Ucraina trebuie să decidă pentru ea. Ceea ce facem noi în timpul care ne-a rămas este să aşezăm Ucraina în cea mai puternică poziţie posibilă pentru a o folosi anul viitor şi dincolo de anul viitor. Dacă Ucraina hotărăşte că vrea să continue să lupte, vrem să ne asigurăm că are tot ceea ce îi trebuie pentru a continua să lupte: banii, muniţiile şi forţe mobilizate. Dacă Ucraina decide să intre în negocieri, asumând sigur că Putin şi Rusia ar avea vreo intenţie să negocieze, vrem să ne asigurăm că va negocia dintr-o poziţie solidă.

Consilierii lui Donald Trump ar încerca să forţeze aducerea la masa negocierilor a Moscovei şi Kievului aşa-numitele "carrots şi sticks" - recompensă şi ameninţări - inclusiv blocarea ajutoarelor militare pentru Kiev, dacă nu acceptă să negocieze, dar consolidând asistenţa, dacă preşedintele Putin refuză să negocieze. Trump a promis în mod repetat în cursul campaniei electorale să încheie războiul de aproape trei ani, în primele 24 de ore de la învestirea sa ca preşedinte, la 20 ianuarie anul viitor, dacă nu chiar înainte, dar nu a dat detalii. Analiştii se îndoiesc însă că Donald Trump ar putea realiza acest lucru, dată fiind complexitatea conflictului. Ei cred că Putin ar putea să nu vrea să intre în negocieri, pentru că ucrainenii sunt acum în dezavantaj şi ar putea avea mai mult de câştigat continuând ofensiva. Aceiaşi analişti arată că Putin nu are nicio nicio grabă de a negocia şi pare să nu aibă nicio intenţie să renunţe la condiţiile sale pentru a ajunge la un armistiţiu, inclusiv în ce priveşte renunţarea Ucrainei de a adera la NATO şi renunţarea la cele patru provincii care, pretinde Putin, sunt parte a Rusiei, dar nu le controlează complet. Putin ar putea, aşadar, aştepta, ar urmări să câştige mai mult teritoriu şi să vadă dacă Trump va veni cu noi concesii care să-l atragă la masa negocierilor.