”Șanse egale” pentru românii din Italia

Evenimentul se înscrie în seria de dezbateri lansată în anul 2010 de către DRP prin care se vizează reunirea reprezentanţilor comunităţilor româneşti din Italia şi Spania, a autorităţilor române şi a celor din statele-gazdă, în vederea identificării şi a soluţionării problemelor întâmpinate în procesul de integrare.

La Torino trăiesc peste 42.000 de români.

De la întâlnirea de la Torino nu au lipsit autorităţile locale. În deschiderea lucrărilor, consilierul cu mandat pentru Politici de Integrare din cadrul Primăriei din Torino, Ilda Curti a ţinut să sublinieze pentru RRA importanţa comunităţii româneşti din localitate.

”Este un moment important, deoarece la Torino este un oraş de români în interiorul unui oraş. Sunt 42.000 de români. Îmi place să zic că sunt cetăţeni torinezi de origine română, deoarece fac parte dintre noi, contribuie la dezvoltarea vieţii economice, sociale, a celei culturale. Dar este important ca românii să nu uite de unde vin, cine sunt, care este legătura cu mama-ţară, şi astfel de acţiuni din partea instituţiilor româneşti sunt necesare”.

Ilda Curti a recunoscut că fără lucrătorii români Torino nu s-ar fi schimbat, cum s-a dezvoltat în ultimii zece ani.

”Noi trebuie să mulţumim efortului muncitorilor români şi al femeilor românce care lucrează în familiile noastre. Dacă aşa, dintr-odată, cei 42.000 de români ar dispărea din acest oraş, Torino s-ar opri” concluzionează consilierul local, Ilda Curti.

Dintre membrii delegaţiei de la Bucureşti a atras atenţia în special Doina Melinte, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

Multipla campioana i-a încurajat pe cei prezenţi să-şi îndrepte copiii spre activităţi sportive.

De la votul prin corespondenţă până la programe educaţionale

Discuţiile în cadrul conferinţei de la Torino s-au axat pe importanţa votului prin corespondenţă, parteneriatul comunităţilor româneşti cu autorităţile publice, rolul mass-media în promovarea imaginii statului de provenienţă, accesul pe piaţa muncii a lucrătorilor români, programele educaţionale stabilite între statul italian şi cel român şi modalităţi de accesare a fondurilor structurale.

Majoritatea românilor care au participat la lucrările conferinţei sunt din regiunile Piemonte şi Lombardia.

Preşedintele Asociaţiei "Dacia" din Borgaro, Mariana Iacob, a declarat că este interesată de situaţia din învăţământ.

”Încercăm să facem serate literare în bibliotecă, citind poveşti la copii. Să începem întâi cu poveşti, ca să-i atragem, şi cu diapozitive de filme, ca să atragem copiii; şi părinţii, ca să-i aducă” precizează Iacob.

Potrivit referentului Mihai Stan, Institutul de cercetare umanistică de la Veneţia, oferă, din buget 10% pentru proiectele făcute de asociaţiile de români. Termenul de depunere este data de 1 iulie.

Violeta Popescu de la Centrul de Cultură Italo-Român din Milano consideră că acest tip de întâlniri duce la un dialog mai bun între comunităţile de români din Peninsulă.

”S-a schimbat foarte mult discursul comunităţii, în ce înseamnă mediu public. Adică, lumea merge mai mult pe proiecte, comunităţile sunt mult mai axate pe idei practice, pe parteneriate locale, şi asta deja înseamnă o comunitate” este de părere Violeta Popescu.

Aurelia Miriţă, preşedintele Asociaţiei "Frăţia" a declarat pentru Radio România Actualităţi, că este interesată de drepturile muncitorilor , de integrarea şi de problemele pe care le au românii de dincolo de graniţele ţării.

"Cele legate de structurile europene, drepturile muncitorilor şi nu în ultimul rând cele de integrare, problemele sociale ale comunităţii române de peste hotare. Măcar o dată la şase luni, ar fi de preferat ca aceste întâlniri să aibă loc şi să fie explicate toate lucrările care se efectuează în România în acest moment", consideră Miriţă.

Opinii pro şi contra vizavi de votul prin corespondenţă

Opinii diferite au apărut referitor la proiectul de lege care prevede votul prin corespondenţă.

Primele obiecţii au venit din partea lui Cristian Igescu de la Diaspora Aliat-Creştină din Torino, care s-a referit în principal la slaba implicare a statului în educarea civică a conaţionalilor.

”Votul prin corespondenţă ar fi bun, dar întrebarea mea este: "Va fi cinstit acasă numărat? Va fi ceea ce ni se cere în momentul actual?" se întreabă şi preşedintele Asociaţiei Dacia, Mariana Iacob, care consideră că este vorba mai mult de ”o complicare birocratică, să aduci jsutificări peste justificări, deci să nu se mire nimeni, în momentul în care nu vor veni la votare, pentru că li se cer o grămadă de hârtii, să meargă în primării, să scoată tot felul de aprobări şi nu vor veni la votare”.

În sală, la dezbateri a participat şi deputatul Diaspora PSD – Cristian Rizea care defineşte proiectul ca fiind „complicat şi inoportun”.

„Mai întâi trebuia constituită o evidenţă a românilor din străinătate şi apoi aprobată această lege. Fără o evidenţă a românilor din Diaspora posibilitatea de fraudă este foarte mare. În plus, procedura de votare este complicată, îi înnebunim pe români: sigilii, plicuri, formulare, certificate. Trebuie simplificată” a afirmat deputatul PSD, Cristian Rizea.

Senatorul în colegiul Europa –Asia, Viorel Badea apără actualului proiect, care este un instrument modern şi sigur pentru românii care nu pot ajunge la secţiile de votare. „Ideea legii votului prin corespondenţă este să apere principiul dreptului la vot al românilor, indiferent unde sunt”, a spus Badea.

Conferinţa va ajunge în luna mai la Roma

Referitor la participarea reprezentanţilor români, secretarul de stat de la DRP, Eugen Tomac, s-a declarat mulţumit de interesul conaţionalelor pentru acest tip de iniţiativă.

"Cred că este foarte important acest dialog. Vrem să-l permanentizăm, tocmai pentru că cei peste un milion de cetăţeni români din Italia au nevoie de mesaje permanente din partea statului român. Sunt o comunitate nouă, permanent apar probleme noi şi, din acest punct de vedere, ne bucurăm că există şi deschideri din partea autorităţilor italiene, care au fost prezente pe parcursul ambelor zile - mă refer aici la autorităţile locale.

Fundamental pentru noi ramâne în continuare să lărgim sfera de proiecte şi de programe destinate comunităţii - şi aici mă refer în primul rând la programele adresate copiilor.

Copiii români să nu uite de ţara din care au plecat părinţii lor, să nu uite să vorbească limba română", a mai spus Eugen Tomac.

De cursurile de limba şi cultură română, predate de 25 de profesori români beneficiază peste 2000 de elevi români.

Institutul Limbii Române face demersuri de extindere a acestor cursuri şi în sudul Peninsulei.