Parchetul din Roma continuã ancheta deschisã în urmă cu câţiva ani de magistraţii din Palermo din sudul Italiei şi caută, inclusiv în România, patrimoniul familiei Ciancimino, familie care a colaborat cu mafia sicilianã, Cosa Nostra.

Ancheta are scopul de a recupera bunurile materiale moştenite de Vito Ciancimino, fost primar la Palermo şi de a descoperi persoanele şi societãţile cu care ar avea afaceri Massimo Ciancimino, fiul fostului mafiot.

În cadrul anchetei deschise de Direcţia antimafia din Roma, de ieri, au început percheziţiile în localitatea Lucca din regiunea Toscana, dar şi în alte oraşe din Peninsulă, percheziţii care se referã şi la cel mai mare depozit de deşeuri din Europa, cel de la Glina, de lângã Bucureşti, care era administrat de Massimo Ciancimino (acuzat de spãlare de bani), cu sprijinul unor parteneri români necunoscuţi, afaceri estimate la 300 de milioane de euro.

Anchetă jurnalistică la Glina

De asemenea, de mai multe luni, Garda Financiarã italianã încearcã sã reconstruiascã patrimoniul lui Vito Ciancimino, care a murit în urmă cu zece ani.

Este vorba de un tezaur format din mari sume de bani ascunse în strãinãtate, un patrimoniu care ar fi rezultatul afacerilor fãcute de familia Ciancimino în anii '80 cu mafia din Sicilia, bani care ar fi utilizaţi acum de Massimo Ciancimino.

Acesta a fost condamnat definitiv la doi ani şi zece luni închisoare de Procuratura din Palermo, pentru spãlare de bani murdari.

O echipă a cotidianului La Repubblica a realizat în luna aprilie, cu câteva zile înainte de arestarea lui Massimo Ciancimino, o anchetă despre ”bomba ecologică” ”de la porţile capitalei”, groapă ”amplasată între locuitorii din Glina şi cei din Popeşti Leordeni”, unde se descarcă de toate, chiar şi gunoaie de Napoli, potrivit cotidianului.

Cazul este reluat cu mai multe amănunte în ediţia de vineri a cotidianului.

Ancheta se intitulează: ”Cetăţeni contra mafiei” şi are o durată de 16 minute. Reporterii italieni au stat de vorbă cu locuitori din Glina, care stau în apropierea gropii, cu jurnalişti care încearcă să intervină, dar însă nu au reuşit să vorbească cu propietarul acestei gropi.

Depozitul de deşeuri se întinde în prezent pe o suprafaţă de 150 de hectare. Gunoaiele au ajuns din sudul Italiei, de la Napoli, la Constanţa, prin intermediul unor transporturi navale ilegale efectuate pe parcursul nopţii, potrivit reporterilor italieni. Camioanele cu deşeuri dinspre Constanţa la faimoasa groapă, de la periferia Bucureştiului, ajung tot noaptea, potrivit localnicilor din Glina, citaţi de reporterii italieni.