ANALIZĂ: SUA au rămas în 2023 forța militară, financiară și politică cea mai importantă în sprijinul Ucrainei

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (28 decembrie) - Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu - În 2023, Statele Unite au rămas forța militară, financiară, dar și politică cea mai importantă în sprijinul Ucrainei.

Practic, rezistența ucraineană a continuat să depindă direct de nivelul tehnologic și distanța de operare a armelor americane, dar și de implicarea administrației Joe Biden în organizații internaționale precum ONU sau NATO, ori păstrarea activă a coaliției internaționale pro-Ucraina.

Doar că, așa cum spunea și profesorul Silviu Nate, America se apropie de alegeri, iar timpul a încetat să mai curgă în favoarea Ucrainei. Iată analiza corespondentului RRA la Washington, Doina Saiciuc.

Reporter: În luna februarie, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina, directorul CIA, William Burns, avertiza că președintele Putin este extrem de încrezător în capacitatea sa de a târî Ucraina către capitulare, ca și în faptul că timpul este de partea sa cu Occidentul obosind la un moment dat să mai ajute Ucraina; și către sfârșitul anului se dovedea că previziunile lui aveau rapid să tindă să devină realitate, cel puțin în Statele Unite.

În același timp, însă, Burns adăuga că, la un moment dat, Putin va trebui să facă el însuși față costurilor războiului, cu sicriele militarilor ajungând acasă, la mame, soții și copii, cu daune economice acumulate, cu o daună uriașă pentru reputația Rusiei, pentru că războiul nu a fost tocmai o bună publicitate pentru forța armatei ruse. Crizele din Ucraina și Gaza au pus uriașe presiuni asupra președintelui Biden într-un an care l-a precedat pe cel electoral 2024.

Pe parcursul întregului an 2023, Joe Biden a fost un constant și puternic avocat al asistenței de securitate pentru Ucraina, insistând că ea este crucială nu numai pentru a preveni ocuparea Ucrainei de către Rusia lui Putin, dar și pentru a preveni ca autocratul rus să încerce să atace un aliat est-european din NATO.

"Va continua și va ataca un aliat NATO față de care ne-am angajat, ca membre NATO, că vom apăra fiecare centimetru al teritoriului NATO", spunea Joe Biden într-un mesaj adresat Congresului, în care republicanii au început să opună o rezistență din ce în ce mai ofensivă față de asistența pentru Ucraina. "Vom ajunge la un rezultat pe care nu îl dorim și pe care nu îl avem astăzi, trupele americane luptând împotriva trupelor rusești".

Pe tot parcursul conflictului, administrația Biden s-a declarat prudentă în a furniza arme Kievului, temându-se de escaladarea conflictului cu președintele rus Putin.

Dar după ce anul trecut a trimis Ucrainei sisteme antirachete Javelin, sisteme de apărare aeriană Stinger, ca și baterii Patriot și sisteme Himars, anul acesta administrația americană a renunțat la a mai fi reticentă față de trimiterea în Ucraina a sistemelor de arme majore, între care rachete de rază lungă ATACMS, pe care ucraininii l-au folosit în octombrie pentru a bombarda o bază rusească de elicoptere de luptă.

Președintele Biden a autorizat anul acesta trimiterea de mai multe trupe în țările est-europene ale alianței NATO, arătând că forțele americane nu se vor angaja în luptă în Ucraina, dar că Statele Unite vor apăra fiecare centimetru al teritoriului NATO dacă Rusia va avansa dincolo de granițele Ucrainei. Cert este că Ucraina a devenit în mandatul prezidențial Biden primul cel mai mare recipient de asistență umanitară din partea Statelor Unite, cu peste 75 de miliarde de dolari, de la invazia Rusiei în februarie 2021.

Cu toate acestea, către toamnă, asistența Statelor Unite pentru Ucraina a început să devină incertă, prinsă în plasa blocajelor politice cu republicanii MAGA ai lui Donald Trump din Camera Reprezentanților, aflați într-o adevărată rebeliune împotriva a ceea ce au numit cecurile în alb acordate Ucrainei.

Deși către mijlocul lui decembrie, președintele Zelenski venea la Capitoliu pentru a încerca să-i convingă pe republicani să aprobe asistența pentru Ucraina, Congresul a abandonat efortul de ultim moment de a o aproba înainte de sfârșitul anului, cu negociatorii eșuând să cimenteze un acord cu republicanii, care condiționează ajutorul acordat Ucrainei de securizarea graniței de sud a Statelor Unite.

În absența continuării asistenței de securitate americană, există perspectiva pe termen lung a pierderii războiului de către Ucraina. În mod semnificativ, cu un ochi către alegerile prezidențiale de anul viitor, Congresul a aprobat la mijlocul lunii decembrie legea anuală de autorizare a apărării naționale, care include interdicția retragerii unilaterale din NATO a oricărui președinte american. Prevederea subliniază angajamentul Congresului față de Alianța Nord-Atlantică, care a fost o țintă a furiei lui Donald Trump în timpul mandatului său la Casa Albă. Dacă atenția mediei și opiniei publice a fost deturnată de la războiul din Ucraina, la 7 octombrie, când Hamas a atacat Israelul, administrația Biden s-a trezit în situația de a trebui să se concentreze deopotrivă asupra a două războaie majore, cu semnificative implicații asupra securității naționale a Statelor Unite. Președintele Biden a reacționat la atacul Hamas.

Joe Biden: Sunt momente în viața asta când se dezlănțuie râul absolut, fără limite. Poporul Israelului a trecut printr-un asemenea moment.

Reporter: Nu există nicio justificare pentru terorism, a acuzat președintele Biden, care a subliniat clar și constant că Israelul are dreptul de a se apăra într-o manieră "rapidă, decisivă și copleșitoare". El a acuzat, de asemenea, în repetate rânduri, că Hamas folosește civilii palestinieni ca scuturi umane și că nu oferă altceva decât teroare și vărsare de sânge, indiferent de cine plătește prețul.

Cu războiul din Gaza intensificându-se, a devenit clar că el afectează drastic planurile președintelui Biden pentru Orientul Mijlociu.

În ultimii trei ani, atât sub mandatul fostului președinte Trump, cât și în mandatul actualului președinte Biden, Washingtonul a avansat Acordurile Abraham dintre Israel și statele arabe în efortul de a facilita integrarea regională a Israelului, cu promisiunea păcii și a prosperității.

Acum, înalți oficiali americani și președintele Biden însuși au devenit din ce în ce mai critici cu privire la campania militară israeliană în Gaza, revenind că masivele pierderi de vieți în rândurile populației civile palestiniene antagonizează opinia internațională, întorcând-o împotriva Israelului.

Diplomații americani au prevenit că sprijinul Statelor Unite pentru campania militară israeliană în Gaza pierde publicul arab pentru o generație și că este nevoie de serioase ajustări ale politicii pentru Orientul Mijlociu.

În întreg acest context, cel puțin paradoxal, dacă nu cinic, Rusia a denunțat în Consiliul de Securitate ONU veto-ul Statelor Unite împotriva unui proiect de rezoluție care cerea încetarea focului în Gaza. Rusia a denunțat baia de sânge provocată de Israel în Gaza, în vreme ce ea însăși s-a făcut vinovată de o baie de sânge în Ucraina.