Ample atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei unde sunt zone fără electricitate

Federaţia Rusă a escaladat astăzi la un nou nivel războiul din Ucraina, ţintind cu rachete clădiri şi spaţii publice şi a adus teroare şi distrugeri în oraşe din practic toate provinciile ucrainene. La Moscova, preşedintele Vladimir Putin a spus că atacurile au vizat infrastructura energetică a ţării, ca răspuns la atacarea podului care traversează strâmtoare Kerci, între teritoriul rusesc şi provincia Crimeea, anexată în 2014.

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a acuzat Polonia şi Lituania că ar pregăti atacuri şi o rebeliune în ţară şi a anunţat că va deplasa, împreună cu Rusia, o formaţiune militară în apropierea graniţei cu Ucraina. o sinteză semnată Pavel Ionescu.

Pavel Ionescu: Sunt cele mai ample atacuri pe care Rusia le-a lansat de la începutul războiului, soldate cu cel puţin 11 morţi, zeci de răniţi şi porţiuni mari din Ucraina rămase fără energie electrică. Loviturile au început încă de la reluarea în zonă a traficului urban, cu rachete lansate inclusiv de pe navele militare ruseşti dispuse în Marea Neagră. Au fost lovite în total zece oraşe, de la cel mai în vest, Lviv, în apropierea graniţei cu Polonia, la Harkov, în est, şi Mikolaiv, în sud, dar explozii au avut loc şi la Ternopil, Jitomir sau Krivoi Rog. După patru luni de relativă acalmie, cartierul Şevcenko, cu centrul istoric al capitalei Kiev, clădirile guvernamentale şi principalele hoteluri care găzduiesc străini, a fost lovit, dar şi un pod pietonal, un parc şi loc de joacă pentru copii sau o clădire de birouri a unui operator energetic privat. În sunetele sirenelor, care au durat mai multe ore, locuitorii s-au refugiat în adăposturi şi în staţiile de metrou, La Dnipro, cel puţin patru oameni au fost ucişi şi 19 răniţi, iar jurnaliştii Associated Press au observat numeroase distrugeri, inclusiv în zonele industriale. Al doilea oraş ca mărime al ţării, Harkovul, a fost lovit în trei rânduri şi are întrerupte energia electrică şi apa. Autorităţile ucrainiene spun că din cele 70 de obiective de infrastructură lovite, 29 sunt în stare critică. Statul Major al Armatei Ucrainei afirmă că Rusia a atacat cu 29 de drone şi 84 de rachete de croazieră lansate terestru, aerian şi naval, dar că apărarea antieriană a doborât 56 de ţinte.
În plan mediatic, notează Reuters, televiziunile ruseşti au celebrat atacurile de astăzi după înfrângerile şi retragerile umilitoare ale armatei ruse din ultimele săptămâni, care au culminat cu lovirea podului ce traversează Strâmtoarea Kerci. Pentru ucraineni, acesta reprezintă un obiectiv militar strategic, fiind principala cale terestră de aprovizionare cu armament şi echipament militar, dar şi carburant ,a provinciei Crimeea.
Preşedintele Vladimir Putin a declarat, într-o apariţie televizată, că a ordonat seria masivă, cum a calificat-o el, de lovituri după atacul de sâmbătă asupra podului construit de Rusia imediat după anexare pentru a lega terestru Crimeea cu teritoriul rusesc. Fără să specifice concret, Putin a ameninţat cu alte noi lovituri şi a evitat să facă referire la evoluţia conflictului.
În replică, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat că atacurile au fost proiectate deliberat şi comise la un moment care a maximizat numărul de oameni ucişi, dar au distrus şi reţeaua energetică a ţării. Potrivit premierului ucrainean, în total opt regiuni ale ţării au rămas fără electricitate, apă sau căldură.
O escaladare inacceptabilă a războiului, unde, ca de obicei, civilii plătesc cel mai ridicat preţ, a apreciat purtătorul de cuvânt al secretarului general ONU. Iar secretarul de stat american Antony Blinken a calificat atacurile drept oribile şi inacceptabile şi a reiterat sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina.
Liderii G-7 pregătesc mâine o reuniune virtuală împreună cu preşedintele ucrainean Zelenski pentru a reafirma unitatea în condamnarea Rusiei. Atacul a fost criticat de Uniunea Europeană, iar ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, l-a calificat drept o încălcare flagrantă a dreptului internaţional umanitar şi a adăugat că, din fericire, Ambasada României în Ucraina a scăpat neatinsă, deşi o rachetă a lovit la 850 de metri distanţă. O clădire în care a funcţionat consulatul Germaniei a fost însă atinsă, dar în ea nu se aflau oficiali.
Polonia şi-a avertizat astăzi cetăţenii să părăsească Belarusul, după ce preşedintele de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko, a anunţat că va deplasa împreună cu Rusia o forţă militară în apropierea graniţei cu Ucraina. Anterior, el a permis Rusiei să folosească teritoriul belarus, dar nu implicase în război trupele proprii.
Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus în această seară că Moscova este deschisă la diplomaţie şi a acuzat Statele Unite că încurajează "atmosfera belicoasă" de la Kiev. Anterior, Kremlinul anunţase că, deşi Rusia nu a primit semnale despre posibile negocieri cu reprezentanţii occidentali în Turcia, preşedintele Putin este dispus să discute subiectul cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan, când cei doi se vor întâlni săptămâna aceasta, la un summit în Kazahstan. Turcia, membru NATO, întreţine legături apropiate cu Ucraina şi Rusia şi a mediat în timpul verii exporturile de grâu ucrainean prin blocada impusă de ruşi porturilor sale la Marea Neagră.