Ameninţările teroriste, analizate de şefii de stat major ai NATO

Ameninţările teroriste şi situaţia din Orientul Mijlociu au fost în atenţia şefilor de stat major din statele membre NATO, la reuniunea de ieri de la Bruxelles.

Ei au discutat şi despre conflictul separatist din Ucraina.

România a fost reprezentată de şeful Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă.

Şefii de Stat Major ai NATO au confirmat că aliaţii vor schimba informaţii privind jihadiştii detectaţi în statele membre ale Alianţei după atentatele de la Paris.

Ei au trecut în revistă şi situaţia din sudul Europei, din Irak şi Siria.

În acelaşi timp, preşedintele Comitetului Militar al NATO, generalul generalul Knud Bartels, spune că Rusia trebuie să înceteze să îi sprijine pe separatiştii din est şi să respecte normele internaţionale.

La rândul său, comandantul forţelor NATO în Europa, generalul Philip Breedlove, afirmă că situaţia pe linia frontului din Ucraina nu este bună.

"Violenţele s-au intensificat şi s-a schimbat situaţia de pe teren în Ucraina, ceea ce ne-a determinat să discutăm punctual în context despre forţa de reacţie rapidă.

"Astfel, trebuie să fim siguri că aceasta va fi solidă şi va acţiona imediat", a afirmat Philip Breedlove.

Forţa de reacţie rapidă a NATO va putea intra în acţiune în aproximativ şapte zile în cazul unui atac.

Acest interval ar putea fi scurtat, dacă ar exista semnale asupra unei ameninţări iminente.

Detaliile definitive privind forţa permanentă de reacţie rapidă urmează să fie stabilite de către miniştrii apărării, la reuniunea lor din luna februarie.

Forţa de reacţie rapidă ar urma să devină operaţională de anul viitor şi să fie formată din unităţi terestre, aeriene, navale şi trupe speciale.

Ar urma să fie plasate echipamente în estul Europei, inclusiv în România.