Ambasadorul ungar la Bucureşti, convocat de urgenţă la MAE

Ministerul român de Externe consideră că declaraţiile făcute de secretarul de stat în MAE ungar Zsolt Nemeth cu privire la arborarea aşa-zisului drapel al "Ţinutului Secuiesc" şi presupusele "agresiuni simbolice” la care ar fi supusă minoritatea maghiară în România, sunt inacceptabile.

Ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, a cerut convocarea de urgenţă la MAE a ambasadorului ungar la Bucuresti, pentru a i se comunica poziţia părţii române.

Bogdan Aurescu, secretarul de stat în MAE român pentru afaceri strategice şi co-preşedinte al părţii române a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, a declarat că afirmaţiile lui Zsolt Nemeth sunt inacceptabile şi contravin spiritului de bună-vecinătate şi Parteneriatului Strategic pentru secolul XXI dintre România şi Ungaria.

Bogdan Aurescu a mai precizat că autorităţile române nu acceptă şi nu vor accepta astfel de interferenţe regretabile care contravin cadrului constituţional şi legal din România.

"Practic, îndemnul oficialului ungar echivalează cu susţinerea explicită a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, care nu este permisă de Constituţia României şi nu face parte din standardele europene acceptate în domeniul protecţiei persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale” explică Bogdan Aurescu. Prin urmare, MAE respinge", cu fermitate acest demers”.

Ungaria vrea autonomie

Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkár Füzes, a declarat pentru Radio România Actualităţi că demersul ungar nu este o capcană şi că nu poate fi vorba de un scandal diplomatic.

Oskar Fuzes a spus ca nimeni nu se poate gândi în România că zona locuită de secui ar putea vreodată să fie separată, de vreme ce se află în centrul ţării.

Ambasadoul a precizat însă că autonomia este o chestiune conformă cu normele europene.

Dar, secretarul de stat în Ministerul de Externe, Bogdan Aurescu a precizat la rândul său că autonomia pe criterii etnice nu este parte a criteriillor europene.

Secretarul de stat în MAE român a precizat că România şi Ungaria sunt deopotrivă parte la un sistem internaţional şi european de valori în care protecţia pentru drepturile omului în general şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în special este fundamentală.

România şi-a asumat, prin participarea la diverse tratate internaţionale, obligaţii ferme în privinţa respectării şi protejării elementelor esenţiale ale identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale (religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul cultural), convinsă fiind de necesitatea protejării diversităţii culturale ca element definitoriu al societăţii româneşti.

România are temele făcute

Astfel, potrivit secretarului de stat în MAE român, România îşi îndeplineşte pe deplin obligaţiile asumate prin Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, documente care consacră standardele de drept internaţional în materie de protecţie a minorităţilor naţionale.

De altfel, modelul romanesc în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este recunoscut la nivel european şi internaţional.

În plan bilateral, prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996, România şi Ungaria şi-au asumat obligaţii reciproce inclusiv în materie de protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, prin raportare la Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi la „documentele pertinente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Consiliului Europei”.