"Am notificat oficial partea română încă din august 2022 că vom efectua o dragare operaţională, adică o curăţare a sedimentelor şi nu am primit niciun comentariu"

RADOR - Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea Canalului Bâstroe de pe Dunăre, cu scopul de a mări exporturile alimentare prin porturile sale fluviale şi este gata să prezinte României lucrările care au fost efectuate, a declarat, miercuri, un oficial ucrainean de rang înalt. În această săptămână, România a exprimat îngrijorări cu privire la indiciile conform cărora statul vecin, Ucraina, a dragat canalul ce taie o regiune de coastă comună, sensibilă din punct de vedere ecologic şi a întrebat ţara vecină dacă poate verifica locul lucrărilor. Ucraina - care a fost invadată de Rusia în urmă cu un an - a afirmat, săptămâna trecută, că pescajul navelor care trec prin Canalul Bâstroe a fost adâncit de la 3.9 metri la 6,5 metri. România şi-a exprimat preocuparea că orice lucrare pe ruta fluvială din zona comună a Deltei Dunării ar putea periclita ecosistemul ce face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO şi ar încălca tratate internaţionale de protecţie a mediului. "Am notificat oficial partea română încă din august 2022 că vom efectua o dragare operaţională, adică o curăţare a sedimentelor şi nu am primit niciun comentariu", a declarat ministrul adjunct ucrainean pentru restaurare, Iuri Vaskov, într-un interviu acordat agenţiei de presă Reuters. Canalul avea o adâncime de 6,5 metri la jumătatea anilor '90, însă Ucraina nu a efectuat nicio dragare în ultimii ani, ceea ce a dus la acumularea de aluviuni. Nu vedem nicio problemă - nu este vorba de o construcţie nouă, ci de o adâncire operaţională", a adăugat Vaskov, subliniind că lucrările de dragare au scopul de a asigura că respectivul canal este suficient de adânc pentru a permite trecerea unor nave cu un pescaj de până la 6,5 metri. Ucraina tramsportă cereale prin Canalul Bâstroe, în contextul în care îşi dezvoltă rute alternative de export, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat, de la invazia rusă. "Anterior nu a existat o necesitate de a mări adâncimea canalului. Acum există o astfel de necesitate", a spus Vaskov.

El a adăugat că aglomerarea masivă din porturile de la Dunăre şi cozile lungi de pe canalul românesc au constituit principalele motive pentru acest demers. Ucraina - care şi-a mărit în mod considerabil exporturile prin porturile sale de la Dunăre la 1,5 milioane de tone pe lună, de la invazia Rusiei, speră că o adâncire a canalului ar permite exportul lunar al unei cantităţi suplimentare de 500.000 de tone. Anterior, Ucraina a dezvoltat un plan de a adânci canalul la 8,2 - 8,3 metri, despre care afirmă că ar putea fi implementat în viitor. "De mulţi ani există un astfel de proiect, însă, în acest moment nu este implementat. Aici nu a acceptat România să implementeze acest proiect" a spus Vaskov. "Acesta este un interes economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, însă discuţiile pe această temă sunt în derulare", a mai spus oficialul ucrainean, adăugând că orice demers în acest sens poate fi întreprins după ce va fi convenit cu România. România este un partener economic important al Ucrainei, iar exportatorii au transportat 8,6 milioane de tone de cereale ucrainene prin portul românesc Constanţa de la Marea Neagră, anul trecut. În pofida unei scăderi a recoltei de cereale din 2022 la aproximativ 54 de milioane de tone, de la un record de 86 de milioane, în 2021, cel puţin 30 de milioane de tone de cereale se află încă în silozuri şi pot fi exportate, potrivit Ministerului Agriculturii. Important stat producător şi exportator de cereale, Ucraina a înregistrat o scădere a exporturilor cu 28,7%, la 30,3 milioane de tone, în sezonul 2022/23, până la 20 februarie, fiind afectată de o recoltă mai slabă şi de dificultăţi logistice cauzate de invazia rusă, potrivit REUTERS.