Alipirea Crimeii, "un act de justiţie istorică"

Decizia preşedintelui Vladimir Putin de a grăbi evoluţia acceptării alăturării Crimeii la Federaţia Rusă prin documentele semnate azi, la Kremlin, poate fi considerată o surpriză.

De ce această grabă? Discursul, de aproximativ o oră, al preşedintelui Rusiei, presărat cu declaraţii privind legalitatea deciziei de alipire a Crimeii şi trimiteri la istorie, nu par să arunce mai multă lumină asupra intenţiilor preşedintelui rus.

În discursul propriu-zis, nu există indicii că Rusia ar încerca să dezvolte scenariul din Crimeea, asupra altor zone.

Un indiciu în acest sens ar putea fi retragerea legii privind primirea accelerată, în componenţa Federaţiei Ruse, a unor alte teritorii sau state, lege pe care s-a bazat şi mesajul transmis de şeful Parlamentului transnistrean, către şeful Dumei de Stat al Rusiei.

Acesta cerea ca Rusia să pună la punct o modalitate juridică, deci să modifice o legislaţie, în aşa fel încât să poată să prevadă şi alipirea Transnistriei.

Analiştii consideră că este vorba de un balon de probă, care, deocamdată, însă, rămâne în această fază.

Desfăşurarea lucrurilor, aşteptată

În ceea ce priveşte discursul preşedintelui rus, acesta era de aşteptat.

De altfel, era de aşteptat ceea ce s-a petrecut astăzi, toată această punere în scenă: chemarea la Kremlin a plenului Adunării Federale, a miniştrilor, a şefilor de regiuni, reprezentanţilor societăţii civile, toate acesta prevesteau că Valdimir Putin va accepta cererea de primire a Crimeii şi Sevastopolului, în componenţa Federaţiei, şi va semna tratatul în cauză.

De altfel, retragerea legii respective a însemnat că Rusia va primi Crimeea, în calitate de stat independent.

Cu puţin timp înainte, Crimeea a fost recunoscută de Rusia, ca stat independent.

Asta, în ceea ce priveşte partea procedurală.

Partea de conţinut a discursului a avut trimiteri la istorie, foarte multe, în care s-a subliniat faptul că teritoriul Crimeii a aparţinut, practic, întotdeauna, Rusiei, din secolul al XVIII-lea, că regiunea a fost făcută cadou, de fostul lider sovietic Hruşciov, Ucrainei.

Putin a punctat că în 1991-1992, când s-a destrămat Uniunea Sovietică, în decembrie '91, Crimeea a rămas în componenţa Ucrainei, fără să se pună problema retrocedării acesteia către Rusia, pentru că, a spus Putin, Rusia în acele momente era slabă şi era prea preocupată de problemele sale interne.

Precedentul Kosovo, invocat de Vladimir Putin

Preşedintele rus a invocat, de asemenea, precedentul Kosovo, a respins obiecţiile şi criticile şi acuzaţiile Occidentului şi a dat de înţeles că ceea ce s-a petrecut astăzi este un act de justiţie istorică, în conformitate, atât cu opinia liber exprimată - a subliniat el - a populaţiei din Crimeea, inclusiv - Putin a accentuat acest lucru - a unei părţi însemnate a tătarilor din Crimeea, care sunt populaţie autohtonă şi, de asemenea, în acord cu marea majoritate a populaţiei ruse.

După acest act de semnare a tratatului respectiv, Putin a pus punct solemn în această serie de festivităţi, în Piaţa Roşie, la un mare miting-concert, la care au participat şi liderii din Crimeea şi Sevastopol.