Aliaţii ar fi putut salva "cel puţin patru milioane de evrei"

Israelul i-a comemorat pe cei 6 milioane de evrei din Europa, asasinaţi de nazişti în timpul Holocaustului.

În paralel, ceremoniile programate pe traseul de la Auschwitz la Birchenau în al 29-lea marş al vieţii s-au concentrat anul acesta pe ideea păstrării memoriei Holocaustului când nu vor mai exista supravieţuitori în viaţă.

După cum transmite Dragoş Ciorcîrlan, în Israel, la ora 10:00, sirenele s-au auzit în toată ţara timp de 2 minute.

Reporter: Aliaţii ar fi putut salva cel puţin 4 milioane de evrei, dacă ar fi bombardat lagărele naziste în 1942 - a declarat premierul Benjamin Netanyahu la ceremonia de la Memorialul Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim. Aliaţii erau conştienţi de amploarea Holocaustului. Nu au intervenit când evreii erau asasinaţi în lagăre, deşi se ştia ce se întâmplă acolo.

Publicistul Ran Shirdan, originar din Haifa, cetăţean canadian, a postat pe Facebook documente şi mai ales imagini din acea perioadă. Postările pe reţelele de socializare în interval de 24 de ore au însumat mii de distribuiri. Un public cu milioane de cititori de toate vârstele din SUA până în Europa. Imagini-document cu umbre de oameni doar piele şi os, copii, cuptoarele, camerele de gazare sunt mărturii de perioada Holocaustului şi arhivele online pot fi consultate de oricine. O fotografie cu mii de ochelari pentru vedere. Ran Shirdan scrie: "Aceştia au fost jefuiţi printre toţi ceilalţi de la evrei din Holocaust. Fiecare pereche de ochelari înseamnă un om, o viaţă de om. Nu a fost doar un vis urât. A fost un coşmar pentru umanitate. Nu se uită şi nu trebuie lăsat să se repete".

Ran Shirdan evocă mărturii despre copii şi tineri la intrarea în lagăr "Ce este acest loc? Nimeni nu scoate un cuvânt. Fac un pas înainte şi aud glonţul care loveşte solul aproape de mine. A durat o eternitate. Am vrut să strig. Un ţigan din apropiere mă imploră să tac. În barăci cu paturi suprapuse se aud şoapte şi strigăte fără speranţă. Ei vorbesc despre sinagogi distruse, spitale ruinate, şcoli, cimitire, case, familii împuşcate. Vagoane pentru vite pline cu oameni, fără apă, fără mâncare. Iar la destinaţie: doctor Mengele, cu experimente pe copii şi orori cu transfuzii infectate, injectări cu cloroform în inimă, persoanele cu handicap, sterilizări cu radiaţii, oameni ţinuţi în gheaţă până mureau, homosexuali, forţaţi să poarte triunghiul roz, injectaţi cu hormoni. Un alt tren soseşte cu victime aduse pe Drumul Morţii. Acelaşi ritual evocat de publicistul Ran Shirdan.

Pentru Noam Yaffe, veteran comentator politic de la Kol Israel, venirea în patria străbună a fost o deschidere uriaşă. În viaţa de zi cu zi un evreu nu se gândeşte la semnificaţia termenului holocaust. Pe de altă parte, sunt momente când realizează că orice decizie a lui vrând, nevrând este influenţată de Holocaust. În România nu s-a vorbit nimic. A aflat câte ceva când era copil din crâmpeie de discuţii în familia dintr-o zonă intens populată de evrei şi lovită din plin de Holocaust, zona Botoşani - Dorohoi. În Israel, nici părinţii lui nu au mai fost sub presiune, cum au fost în România. Acces liber la toată informaţia, la documente.

Pe Muntele Masada, unde trupele de blindate depun jurământul, toţi strigă: "A doua oară Masada nu va cădea" - îmi spune cu aceeaşi fermitate de o viaţă Noam Yaffe.
*
Realizator: Şi la Centrul Comunitar Evreiesc din Bucureşti a fost organizată luni seară o ceremonie dedicată consecinţelor Holocaustului. Au fost citite fragmente din jurnalul Annei Frank şi a fost rememorată eliberarea lagărului Buchenwald. Au fost aprinse 6 lumânări simbolizându-i pe cele 6 milioane de evrei care au murit şi a 7-a pentru celelalte victime ale Holocaustului.

Printre participanţi s-au numărat ambasadorul statului Israel, doamna Tamar Samash, conducerea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", mai mulţi etnici roma, precum şi numeroşi copii.