Alegerile din Spania au schimbat harta politică a ţării
Spaniolii au sancţionat partidul care de aproape 7 ani deţine puterea la nivel central, dar au votat la alegerile locale şi partide mai mici, de la stânga eşichierului politic, pentru extremişti sau pentru partidele regionaliste.
23 Mai 2011, 14:56
Partidul Popular a colorat harta Spaniei în albastru, fiind marele învingător al alegerilor locale şi regionale de duminică, cu 8,4 milioane de voturi, obţinând cea mai mare victorie într-un scrutin electoral local şi regional.
Socialiştii au fost pedepsiţi la urne din cauza crizei economice, a spus, duminică seara, José Luis Rodríguez Zapatero, care sperase că, odată cu anunţul său de a nu mai candida în 2012, ar fi putut să mai salveze măcar o parte din voturi.
Multe dintre acestea s-au îndreptat spre partidele mai mici, ca Stânga Unită, devenită de duminică a treia forţă politică la nivel naţional, şi spre Uniune, Progres şi Democraţie, formaţiune politică desprinsă din rândul socialiştilor şi condusă de progresista Rosa Diez.
În timp ce, duminică seară, la sediul PSOE conducerea socialiştilor îşi accepta înfrângerea şi îi felicita pe învingători, la sediul conservatorilor bucuria era pe măsură.
"Suntem mulţumiţi, suntem mândri, dar eu vă spun ceva: mâine, eu încep să lucrez, la fel ca toţi candidaţii Partidului Popular, pentru a duce la îndeplinire programul nostru electoral, pentru a recupera Spania, economia, locurile de muncă, adică să facem ce am spus în această campanie electorală. Să ne ţinem de promisiuni - pentru asta am fost votaţi. Prieteni, nu ştiu cum să vă mulţumesc pentru prezenţa voastră aici şi pentru entuziasmul vostru", a declarat Mariano Rajoi, preşedintele Partidului Popular.
Alegerile de duminică nu au adus niciun român în consiliile locale spaniole şi, potrivit estimărilor, puţini sunt cei care s-au prezentat la urne, deşi în unele localităţi românii ar fi avut un cuvânt important de spus, iar în registrul electoral figurau peste 100.000 de persoane.
Discursul extremist împotriva emigranţilor a fost, însă, ascultat, astfel încât un partid mic ca Espana 2000 a reuşit să îşi plaseze în Consiliul Local din oraşul Alcalá de Henares, unde trăiesc aproximativ 20.000 de români, un reprezentant.
De asemenea, la Badalona, candidatul conservator, care a avut ca punct principal în programul electoral problema emigranţilor români de etnie romă, a obţinut 11 fotolii din cele 14 necesare pentru alcătuirea majorităţii absolute.
Toate aceste date duc la concluzia că în alegerile de ieri a predominat votul crizei şi al extremismului.
