Alegerile din Republica Moldova: Visteria "e goală"

Întrucât niciunul dintre partide nu a obținut majoritatea, urmează negocieri pentru constituirea viitoarei coaliții de guvernare în Republica Moldova.

Viitorul relațiilor Uniunea Europeană-Republica Moldova se va construi pe principiul condiționalității și al respectului pentru statul de drept și standardele democratice - spune Bruxellesul.

Ministerul Afacerilor Externe de la București spune că doar opțiunea europeană este în măsură să ofere prosperitate cetățenilor din Repulica Moldova.

Trezoreria moldovenească este slăbită după alegeri - spun analiștii de la Chișinău, singura soluție este refacerea relațiilor cu Occidentul.

Singura coaliție stabilă nu pare să fie posibilă decât din forțe care nu sunt pro-occidentale; cum vor obține ele sprijin?

Dan Dungaciu: Problema care se pune în Republica Moldova este, cum ați sugerat și dumneavoastră, prima: visteria e goală. Tot ce s-a întâmplat în campania electorală și în precampanie au fost cheltuieli masive de la bugetul de stat cu un singur scop: de a obține un scor suficient de mare astfel încât partidul de guvernare, partidul domnului Plahotniuc, să fie jucătorul care să aibă asigurată poziția la guvern și pe viitor, adică poziția la putere. Partidul lui Plahotniuc, Plahotniuc însuși nu își puteau permite să fie în opoziție, pentru că după precedentul Filat, în care un premier a fost aruncat în închisoare, domnul Plahotniuc nu avea nicio garanție că, fiind în opoziție, integritatea sa, nu doar politică, va putea să fie apărată. Deci obligativitatea pentru PDM era să rămână la putere și la guvernare, și scopul a fost, se pare, atins.

Dar, urmează acum plata pentru această campanie electorală și pentru precampanie. Deci, Republica Moldova trebuie să contruiască un guvern care să arate în așa fel încât să fie credibil la nivel european. Care va fi acest guvern? Alianța cu blocul ACUM, despre care s-a tot vorbit, inclusiv sau în speical la București, s-au făcut referiri clare la chestiunea asta, din păcate prea grăbite, pentru că, ulterior, au fost infirmate de liderii blocului ACUM, ei înșiși. Aceasta alianță este o alianță pe care o face cineva care, după părerea mea, nu înțelege nimic din ce se întâmplă în Republica Moldova sau ce s-a întâmplat în ultima vreme. O asemenea alianță nu se va construi, este un proiect imposibil. Blocul ACUM știe foarte bine că nu are nicio șansă să ajungă la putere; poate eventual prin această alianță cu Partidul Democrat din Moldova să ajungă la guvernare, dar la putere niciodată, pentru că toate pârghiile de putere, și vorbim aici de puterea concretă efectivă, se află, în acest moment, în mâna Partidului Democrat, în special a domnului Plahotniuc, și nu are de gând să le lase din mână. Deci pentru blocul ACUM ar fi o sinucidere. Soluția pentru a fi acceptați de Bruxelles va fi, din păcate, o soluție de compromis, o acceptare, un compromis mai degrabă geostrategic din punctul meu de vedere. Adică Bruxellesul ar fi la limită, capabil să accepte o coaliție între Partidul Democrat al domnului Plahotniuc și Partiul Socialiștilor al domnului Dodon, cu un preț mai mare decât Republica Moldova ea însăși, şi cu un preț strategic /.../ tip de relaționare cu Federația Rusă. Şi ăsta este pericolul pe termen mediu și pe termen lung, nu neaparat pe termen scurt, dar pe termen mediu și pe temen lung.

Dacă va exista o schimbare, o modificare de atitudine după alegerile din Ucraina sau, dacă vreți, o scădere a tonalității războinice în Ucraina, s-ar putea ca acest scenariu în care Ucraina și Republica Moldova vor deveni un loc, inclusiv de negociere mai complexă cu Federația Rusă, să afecteze guvernarea însăși de la Chișinău și să devină acceptabilă cu o formulă de tipul binom Plahotniuc-Dodon, despre care s-a tot vorbit, și devine acceptabilă în perspectiva unei negocieri mai ample și care nu vizează doar Republica Moldova.

Realizator: Și în aceste condiții ce linii ar trebuie să urmeze Bucureștiul?
Dan Dungaciu: E un pic cam târziu să se gândească Bucureștiul la o nouă linie de abordare, pentru că, din perspectiva mea cel puțin, și am spus-o de multă vreme, de doi ani de zile, obsesia de a-ți pune toate cărțile pe o singură carte care /este/ dintr-un singur coș, sau pe un singur jucător care se numește Vladimir Plahotniuc, a fost o eroare. Faptul că niciunul dintre liderii de la Chișinău din blocul ACUM nu a fost primiți oficial la niciun nivel la București, a fost o singură întâlnire la Ambasada României la Chișinău în preajma începerii campaniei electorale, după părerea mea a fost o greșeală strategică. Jocul de la Chișinău nu are legătură numai cu Plahotniuc, și vă dau o singură informație.

Cheltuielile în campania electorală a fost următoarele: 30 de milioane - Partidul Democrat a lui Plahotniuc, 20 de milioane - partidul lui Șor, cinci milioane - Partidul lui Dodon, 1,8 - partidul blocului ACUM. Cum partidul domnului Dodon a cheltuit numai cinci milioane? S-au terminat banii în Federația Rusă? Sau cum considerăm că rușii sunt jucători care și-au pus ouăle într-un singur coș, în coșul Igor Dodon, din moment ce au cheltuit doar cinci milioane, mult mai puțin decât Partidul Socialiștilor a cheltuit în campania parlamentară din 2014, în acest moment Partidul Socialiștilor având și președintele. Deci suma de cinci milioane, ridicol de mică, de șase ori mai mică decât a cheltuit Partidul Democrat, arată că e o naivitate să credem cu Rusia a jucat doar pe cartea lui Igor Dodon în campania electorală. Jocul, după părerea mea, este mult mai complicat și nu avem încă nicio explicație plauzibilă de ce socialiștii au pus așa de puțini bani în campania electorală sau sponsorii lor.

Și sentimentul pe care îl am în acest moment este că lucrurile în Republica Moldova vor urma un trend care va fi extrem de defavorabil pentru România, pentru că e vorba de vecinătarea imediată. Acest trend despre care vorbeam în formalizarea unei relații între Platoniuc și Dodon, eu spun formalizare pentru că până acum a fost o logodnă, niciodată formalizată ca atare, nu se va întâmpla neapărat peste noapte. Putem să asistăm la un guvern al domnului Plahotniuc care să fie construit din bucăți, pentru că se pricepe la asta, însă problema acestui guvern, și aici revin la întrebarea noastră legată de România, va fi că e puțin credibil în relația cu Bruxellesul, și că aș putea să mai asistăm din nou la o intervenție financiară a României să slaveze, chipurile, Republica Moldova, cum a mai făcut-o.

România a făcut Republica Moldova finanțabilă, România s-ar putea să o mai facă încă o dată finanțabilă, dar, din păcate pentru București, banii pe care i-a cheltuit s-ar putea să fie cheltuiți prost, pentru că, în acest moment, viziunea politică a Bucureștiului mie mi se pare cel puțin dificil de înțeles. Și întrebarea pe care dumneavoastră ați pus-o este extraordinară, mi-ar plăcea să aflu un răspuns oficial, oficios, cât mai repede la ea.

Realizator: Domnule Dungaciu, iar în privința acestor jocuri mai mari, care depășesc limitele Republici Moldova, credeți că ele ar putea deveni mai clare după alegerile prezidențiale din Ucraina, de la sfârșitul lui martie?
Dan Dungaciu: Indiscutabil. Asta se și așteaptă. Sigur că vizita domnului Dodon la conferința de la München, despre care s-a făcut foarte puțină vorbire, faptul că a circulat un document de soluționare a chestiunii transnistrene, despre care nu s-a spus nimic la București, iar în România aproape deloc nu s-a vorbit de documentul ăsta, au scos în campanie electorului blocului ACUM acest document, dar, iarăși, a fost o tăcere aproape asurzitoare.

Deci toate lucrurile acestea evident că se coc în anumite cuptoare, se pregătesc. Poate nu au fost încă scoase din cuptor, poate nu au fost puse pe vase, poate condițiile încă nu sunt pregătite, dar evident că se se va întâmpla în Ucraina și pesoana care va deveni președinte, și va pregăti Ucraina pentru viitoarele parlamentare care vor avea loc la sfârșitul anului, evident că va conta. Și, atunci, sigur că negocierea mare evident că vizează nu Republica Moldova, Republica Moldova este un ciot în acest joc geopolitic, va aviza în primul rând Ucraina.

Dar multora le conveni, ca o soluție, o pseudosoluționare a conflictului transnistrean de tip federație să fie implementată mai repede în Republica Moldova, ca să ai un model cu care să te miști în Ucraina. Adică să arăți Ucrainei că se poate face și că Republica Moldova, nu e așa?, a făcut-o. Ăsta mă tem eu că ar putea să fie cel mai prost scenariu, cel mai prost rol pentru Republica Moldova și, iertați-mă că o spun, cea mai complicată, teribil de complicată situație pentru București.

Realizator: Da, Bucureștiul vorbește. Se pare că la Bruxelles nu sunt urechile ațintite spre acest subiect.
Dan Dungaciu: Știți cum stau lucrurile, și cu asta închei, Parteneriatul Estic a fost construit de două state, Polonia și Suedia, fără consultări cu Bucureștiul. În acest moment, nici Polonia, nici Suedia nu mai vorbesc de Parteneriatul Estic și a rămas poziția ingrată a Bucureștiului de a scoate Parteneriatul Estic dintr-o criză profundă, fără ca, la momentul în care proiectul s-a inițiat, Bucureștiul să fie printre inițiatorii principali și nici măcar să fi fost consultat.